Video Secretele Casei Mărțișor: cum și-a construit Tudor Arghezi "cuibul de cocori albaştri" dintr-un vis
Mărţişorul nu e doar simbolul primăverii, ci şi o casă din Bucureşti. Casa Mărţişor de pe strada Mărţişor. E locul pe care l-a visat Tudor Arghezi cât timp a fost închis. De la fereastra celulei nu putea vedea decât o fâşie de pământ şi exact acolo şi-a construit casa, după ce s-a eliberat. Ca să aibă rod bogat, vecinii săi puneau pe crengile pomilor din livadă un şnur alb cu roşu. Aşa a ales Arghezi numele casei sale - Mărţişor. Şi aşa a rămas până azi. De peste jumătate de veac, Casa Mărţişor e muzeu şi păstrează şi azi intactă atmosfera din cărţile pe care le citeam cu plăcere în copilărie.
Ca să înţelegeţi mai bine povestea de azi trebuie să vă imaginaţi că tot ce vedeți acum nu există. Pe la 1920 aici nu era nimic. Zona se numea Mahalaua Cărămidarilor, care nu era locuită, nu avea drum, apă, canalizare ori curent electric. Iar undeva în față era închisoarea Văcărești. Acolo, într-o celulă, stătea pe gânduri şi scria poezii, Tudor Arghezi, închis pentru trădare şi colaborare cu un ziar pro german. De la fereastra lui nu putea vedea decât o singură fâşie de pământ. Aceasta.
Şi se gândea. Când o să fiu liber, acolo o să-mi construiesc o acasă.
"Povesteste că vedea dealurile, simţea mirosul libertății, și a avut ocazia să facă o plimbare într-o primăvară, l-a impresionat că pe ramurile pomilor erau şnururi de mărţişor prinse şi s-a hotătât să îşi facă aici un cuib fermecat ca de cocori albaştri, aşa cum spune într-o poezie. Şi în 1926, fix acum 100 de ani, a cumpărat terenul, sunt 17 mii 200 de metri pătraţi, şi din banii proveniţi din activităţile scriitoriceşti a reuşit încet, încet, în 12 ani, să-şi construiască Mărţişorul", a declarat Dorothea Nicolescu, muzeograf "Casa Mărţişor".
Cum a transformat Tudor Arghezi un teren viran într-un paradis literar
Şi aşa i-a şi rămas numele. Proiectul l-a făcut Arghezi, personal. Casa are formă de cruce şi simbolul mărţişorului înserat peste tot.
"Zidurile albe, lemnăria roşie, exact aceeaşi combinaţie de culori o să întâlnim şi în interiorul casei.
Aceasta este una dintre scările interioare, el a vrut să aibă casa două scări interioare, două turnuleţe, să fie foarte luminoasă, pentru că atunci când a venit în cartier nu era curent electric", mai spune Dorothea Nicolescu, muzeograf "Casa Mărţişor".
Cand au fost gata primele două camere s-a mutat aici toată familia - Arghezi, soţia Paraschiva, copiii Mitzura şi Baruţu, şi căţelul Zdreanţă, cel cu ochii de faianţă. Iar Arghezi se apucă serios de scris. Mai publica o carte, mai construia o cameră.
"Vedeți pe birou ultima pereche de ochelari, instrumente de scris, scrumierele, era un mare fumător un mare cafegiu, observați că este și un pat, lângă birou pentru că el lucra noaptea", mai povestește Dorothea Nicolescu, muzeograf "Casa Mărţişor".
Şi nu voia să o deranjeze pe Paraschiva, care dormea în camera de alături.
"Aici este dormitorul soţilor Arghezi, un pat cu saltea de paie, paie pe care le schimbau în fiecare an, pernuțele sunt cusute chiar de către Paraschiva", mai spun muzeograful.
Paraschiva era sufletul casei, gospodina perfectă şi muză pentru scriitor.
"Tudor Arghezi spunea că toata literatura mea nu face cât un borş de-al Paraschivei, dar era și foarte elegantă și avea aici numai parfumuri și pudre fantuzeşti, ondulatorul de păr", mai spune muzeograful.
În câţiva ani şi-au construit aici micul lor Paradis, o casă cu 18 camere şi obiecte de care mulţi români nici nu ştiau că există, la acea vreme - aspirator, storcător de rufe sau magnetofon.
"Și microfon. Da, era un instrument de lucru pentru el. Îşi recita poeziile la microfon, le înregistra, după care le asculta ca să își dea seama dacă are ritm, rimă, muzicalitate, tot ce îşi dorea", mai spune Dorothea Nicolescu, muzeograf "Casa Mărţişor".
Mărţişor a fost, deci, prima casă din cartier în care s-a auzit o voce din magnetofonul, dar şi prima care a avut baie, apă, curent electric, stradă pietruită şi radio.
Mărţişor a dat tonul schimbării în acea parte de Bucureşti. Iar Arghezi a fost numit oficial delegat în Mahala, adică omul care ţinea legătura direct cu primarul.
"Graţie eforturilor lui s-a adus curent electric, s-au pietruit străzi, au început să circule nişte mijoace de transport în comun", spune muzeograful.
Grădinăritul, o altă pasiune
Cand nu scria, Arghezi grădinărea. Curtea casei era o imensă livadă în care primăvara mirosea a flori de cireş iar toamna, toata familia, culegea struguri sau nuci.
"Pe aici imaginți-vă că aveau animalele, aveau capre, gâşte, curci, găini, au avut și o vacă, dar povestea Mitzura că în gospodărie la ei toate animalele mureau de bătrâneţe şi primeau nume, adică luau carne din altă parte", a completat Dorothea Nicolescu, muzeograf "Casa Mărţişor".
Arghezi a învăţat să facă singur de toate - vin, miere de albine, chiar şi parfum. Şi-a luat şi atestat de tipograf, dar n-a apucat să scoată decât o carte în propria tipografie, construită tot de el în curtea casei. Au venit comuniştii au venit la putere, iar cărțile lui au fost interzise. Nu mai vindea nimic şi efectiv familia nu mai avea din ce să trăiască.
"Spune Arghezi ca livada l-a salvat pentru că se ducea și vindea cirese, visine şi îşi completau cumva venitul aproape inexistent", mai spune Dorothea Nicolescu.
Alteori, îi mai ajutau prietenii. Maria Tănase era o apropiată a familiei.
Într-un final, Arghezi a înţeles că trebuie să facă şi nişte compromisuri. Drept dovadă, în casă, găsim şi o fotografie în care scriitorul ciocneşte un păhărel cu Ceauşescu. Anul 1966 avea să aducă tristeţea la Mărţişor. Se stinge Paraschiva iar exact după an și Tudor Arghezi. A iubit atât de mult Mărţişorul încât şi-a dorit să fie înmormântat în curtea casei.
Tot acolo este înmormantată și fiica lor, Mitzura, dar și cățelul Zdreanță. Prin testament, Arghezi şi-a dorit ca Mărţişor să devină muzeu iar din 1974 casa e deschisă vizitatorilor.
"Mi-a plăcut că unul dintre copii a intrat aici și a spus - măi, simţiţi şi voi, miroase a trecut. Exact asta este, este şi trecutul nostru", a conchis Dorothea Nicolescu, muzeograf "Casa Mărţişor".
O casă în care sunt adunate, ca-ntr-un album de familie, obiecte, fotografii, cărţi, emoţii şi poveşti. Un loc la 2 paşi de vacarmul oraşului în care nimic nu s-a schimbat de un secol.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
