Video Semnificaţia Postului Paştelui. Preotul Petrică Lehaș: "E o poruncă dumnezeiască încă din Rai"
Postul Paștelui înseamnă mai mult decât restricții alimentare. Înseamnă iertare, rugăciune și înțelegere. Este o perioadă în care curățarea sufletului și a trupului este una profundă, ce ne pregătește de Învierea Domnului.
Postul Paştelui înseamnă mai mult decât restricţii alimentare. Rugăciune, iertare, înţelegere. Sfaturi pentru cei care nu pot ţine tot postul.
O zi ne mai desparte de postul Paștelui, unul dintre cele mai lungi din an și cel mai greu, după cum este el considerat, pentru că nu avem la fel de multe dezlegări la pește cum avem în postul Crăciunului, spre exemplu. Desigur, ne gândim astăzi toți la cum facem schimbări în frigider mai degrabă, pentru că schimbăm alimentele.
Semnificația celui mai lung post din an
Dar postul nu este doar despre asta. Și cel mai bine ne pot explica lucrurile acestea preoții.
De ce trebuie să postim?
"Mai întâi ar trebui să vedem ce înseamnă postul. Postul este o poruncă dumnezeiască încă din Rai. Protopărinții noștri, Adam și Eva, au primit această poruncă a postului: să nu mâncați din pomul cunoștinței binelui și răului. Această poruncă, din nefericire, protopărinții noștri au călcat-o și, în consecință, urmările au venit de la sine. Au pierdut Raiul și au dobândit, cu ghilimelele de rigoare, moartea.
De aceea, Sfânta Scriptură este plină de asemenea îndemnuri pentru post, pentru rugăciune, pentru că postul este de două feluri: trupesc și sufletesc. Și, ca să ne dăm seama de valoarea postului, ar trebui să vedem cine a postit.", a explicat preotul paroh Petrică Lehaș de la Biserica Sfântul Nectarie din Iași.
Postul în Vechiul și Noul Testament
"În Vechiul Testament, încă de la început, chiar Moise, cel care a primit de la Dumnezeu Tablele Legii, a postit 40 de zile și 40 de nopți. Apoi a urcat pe Muntele Sinai și a primit Tablele Legii, cele 10 porunci, dar, în urma postului, el s-a curățit. El nu a văzut fața lui Dumnezeu și și-a acoperit-o. Iar când a venit, așa spune Sfânta Scriptură a Vechiului Testament, când a coborât de pe Muntele Sinai în fața oamenilor, fața lui era luminată, era strălucitoare. El își acoperea fața când vorbea cu Dumnezeu și când primea Tablele Legii.
Apoi, evreii au și ei câteva zile de rugăciune, fie comunitare, fie pentru fiecare dintre ei. Au cinci zile de post, cum sunt și în tradiția iudaică și astăzi, apoi sunt și șase. Deci, după primirea Legii, au primit aceste porunci ale postului și cinci dintre ele au fost după venirea din robia babiloniană.
În Vechiul Testament se vede de multe ori rostul postului, pentru că postul poate fi ca un remediu atunci când poporul greșea. Când oamenii greșeau, se întorceau la Dumnezeu cu post și rugăciune. Mai aveau și alte lucruri pe care le făceau odată cu postul și anume își puneau cenușă în cap și așa mai departe.
În Noul Testament, de această dată, Mântuitorul Hristos ne îndeamnă să postim. Mare postitor a fost Sfântul Ioan Gură de Aur, dar postul care ne-a fost îndemnat de Mântuitorul Hristos, care a postit 40 de zile și 40 de nopți în pustiul Carantaniei, apoi a fost ispitit de diavol și a învins ispita de la diavol, este pentru fiecare dintre noi un model.
Și Mântuitorul Hristos, atunci când face minuni, când este întrebat de către apostoli: "Am primit putere să facem minuni, de ce n-am reușit să facem lucrul acesta?", atunci Mântuitorul dă răspunsul foarte clar: acest neam de demoni, de diavoli, numai cu post și rugăciune se poate scoate.
Apostolii au postit și ei. Apoi, când trebuiau să hirotonească, să pună mâna peste ucenicii acestora, care deveneau episcopi, preoți și diaconi, ei posteau mai întâi, ca harul să vină așa cum trebuie să se pogoare peste cei care urmau să primească hirotonia în diferite trepte ale preoției.", a adăugat preotul Petrică Lehaș.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
