Antena Meniu Search
x

Summit NATO la Bruxelles! Va fi inaugurat noul sediu al Alianţei, preşedintele Iohannis fiind prezent la reuniune

Preşedintele Klaus Iohannis merge, joi, la Bruxelles, pentru reuniunea şefilor de stat şi de guvern ai NATO, unde va fi inaugurat şi noul sediu al Alianţei şi se va face o analiză a implementării deciziilor din 2016, de la Varşovia. Punctul culminant al reuniunii va fi discursul noului preşedinte american Donald Trump, de la care liderii NATO aşteaptă un mesaj pozitiv, după criticile aduse Alianţei în timpul campaniei electorale şi în contextul solicitărilor SUA de creştere a gradului de implicare a NATO în operaţiunile antiteroriste. În acest context, aliaţii NATO au decis miercuri seară să se alăture coaliţiei internaţionale de combatere a Statului Islamic, condusă în acest moment de către Statele Unite, şi este de aşteptat ca decizia să fie anunţată în mod oficial la reuniunea de la Bruxelles.

Preşedintele Klaus Iohannis merge, joi, la Bruxelles, pentru reuniunea şefilor de stat şi de guvern ai NATO, unde va fi inaugurat şi noul sediu al Alianţei şi se va face o analiză a implementării deciziilor din 2016, de la Varşovia. Punctul culminant al reuniunii va fi discursul noului preşedinte american Donald Trump, de la care liderii NATO aşteaptă un mesaj pozitiv, după criticile aduse Alianţei în timpul campaniei electorale şi în contextul solicitărilor SUA de creştere a gradului de implicare a NATO în operaţiunile antiteroriste. În acest context, aliaţii NATO au decis miercuri seară să se alăture coaliţiei internaţionale de combatere a Statului Islamic, condusă în acest moment de către Statele Unite, şi este de aşteptat ca decizia să fie anunţată în mod oficial la reuniunea de la Bruxelles.

Reuniunea de la Bruxelles nu este un summit în adevăratul sens al cuvântului, fiind anunţată ca o reuniune a şefilor de stat şi de guvern din ţările membre NATO la un dineu de lucru, pentru a face o evaluare a implementării deciziilor luate la Varşovia, în 2016, pentru a inaugura noului sediu al Alianţei, din Bruxelles, şi pentru a primi Muntenegru ca membru oficial al NATO. Reuniunea va fi şi un puternic semnal politic, fiind pentru prima dată când preşedintele SUA, Donald Trump, şi preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, vor participa la o astfel de întâlnire.

"Va fi şi un prilej pentru a se sublinia valorile pe care se fundamentează Alianţa Nord-Atlantică – unitate, solidaritate, coeziune între state", potrivit purtătorului de cuvânt al preşedintelui Klaus Iohannis, Mădălina Dobrovolschi.

Înainte de reuniunea propriu-zisă, la Bruxelles va fi preluat în gestiune noul sediu NATO, aflat peste drum de actualul Cartier General. Noua construcţie nu este definitivată în proporţie de 100%, însă va putea fi organizată o ceremonie cu această ocazie.

Odată cu inaugurarea noului sediu, vor fi dezvelite şi două monumente: unul dedicat Articolului 5, privind apărarea colectivă, invocat în premieră în 2001, după atacurile din 11 septembrie, şi unul dedicat Zidului Berlinului.

Un moment aşteptat de către toţi participanţii la reuniune va fi mesajul transmis de noul preşedinte al SUA, Donald Trump. În campania sa din 2016, Trump a declarat că NATO este o organizaţie depăşită şi perimată, pentru ca, în această primăvară, odată cu vizia secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, la Washington, să aibă o întoarcere de 180 de grade în discursul său, afirmând că Alianţa nu se mai află în acea situaţie. Principala îngrijorare a aliaţilor americani este referitoare la alocările de fonduri pentru Apărare în rândul membrilor NATO (distribuirea eforturilor şi responsabilităţilor în cadrul Alianţei, respectiv "burden-sharing"). Aceasta este o îngrijorare mai veche a SUA, încă din vremea Administraţiei Obama, şi susţinută inclusiv de către Partidul Democrat, însă tema a fost promovată mult mai activ şi vocal de către actuala administraţie republicană. 

Conflictul principal al lui Trump este cu Germania şi cu Angela Merkel, oficialii americani considerând că Berlinul şi-ar permite cheltuieli sporite în Apărare, având în vedere situaţia economică favorabilă, însă răspunsul Germaniei a fost până acum evaziv.

Potrivit unor surse oficiale, liderii NATO se aşteaptă însă la un mesaj pozitiv al preşedintelui Trump cu această ocazie, în special în discursul său cu ocazia dezvelirii monumentului dedicat Articolului 5, ai căror beneficiari au fost SUA în 2001.

România va avea la summitul NATO un mesaj clar pe această temă, ţara noastră fiind printre puţinele care au ajuns la un procent de 2% din PIB pentru Apărare, începând cu 2017, în timp ce restul statelor sunt aşteptate să vină cu un program precis privind intenţiile în Apărare până în 2024 (aşa cum s-a convenit la summitul din Ţara Galilor, din 2014).

Surse oficiale au declarat, pentru News.ro, că România, fiind în acest grup restrâns de state care au atins obiectivul, va sublinia în cadrul dineului de lucru acest fapt şi va evidenţia statutul său de contributor relevant şi responsabil la NATO, care îşi respectă angajamentele. Pe lângă alocarea a 2% din PIB, România va sublinia şi participarea la Resolute Support Mission din Afganistan, ca al patrulea contributor ca importanţă, dar şi găzduirea componentei scutului antirachetă de la Deveselu.

Pentru România, un punct important va fi şi cel legat de prezenţa la Marea Neagră, însă nu sunt aşteptate noi decizii în acest cadru. La reuniune, Klaus Iohannis va nota însă că au fost făcute progrese semnificative în implementarea deciziilor de la Varşovia în cazul prezenţei înaintate de la Marea Neagră, precum şi prin atingerea capacităţii iniţiale a Brigăzii Multinaţionale de la Craiova. 

Un alt element important pentru ţara noastră este legat de exerciţiile NATO care vor avea loc în estul Europei în acest an, în special exerciţiul Saber Guardian 2017, care va implica România, pe al cărei teritoriu vor fi desfăşuraţi 30.000 de soldaţi aliaţi în luna iulie. Tot în 2017 România va găzdui şi exerciţiul Forţei NATO de Reacţie Foarte Rapidă.

România va continua să avanseze ideea echilibrului între flancul estic şi flancul sudic în ceea ce priveşte atenţia NATO în Europa, fapt subliniat în mai multe rânduri şi public de către preşedintele Klaus Iohannis.

Preşedintele va cere la Bruxelles şi menţinerea unităţii alianţei în ceea ce priveşte poziţia faţă de Rusia, potrivit unor surse oficiale. În acest caz, este de aşteptat ca NATO să reitereze că Alianţa va continua politica actuală, de descurajare şi apărare, dar şi arătând disponibilitate de dialog, în condiţii de reciprocitate. Liderii militari ai SUA au insistat, în luările publice de cuvânt, ca Rusia să devină şi mult mai transparentă în exerciţiile militare pe care le desfăşoară, aşa cum este şi NATO. În acest moment, Rusia nu prezintă public detalii despre exerciţiile desfăşurate, unele dintre ele fiind chiar la graniţa vestică a Federaţiei, în apropierea unor zone în care şi NATO desfăşoară exerciţii. Rusia şi ocoleşte tratatele internaţionale care reglementează aceste exerciţii, unde se precizează că depăşirea unui anumit număr de trupe dislocate conduce la obligativitatea transparenţei în exerciţii, prin desfăşurarea mai multor exerciţii separate, însă sub aceeaşi umbrelă.

Un punct sensibil al discuţiilor se va referi la dimensiunea antiteroristă. Şi în acest caz, SUA este în postura de a solicita mai multă implicare din partea NATO, la nivel de alianţă, Donald Trump susţinând în repetate rânduri că alianţa trebuie să facă mai multe în lupta de combatere a terorismului islamist.

De asemenea, secretarul de stat american spunea că se aşteaptă ca alianţa să adere la coaliţia internaţională, în ciuda reticenţei exprimată de mai mulţi lideri ai NATO cu privire la târârea într-un nou conflict din Siria şi Irak.

În acest context, miercuri seară aliaţii NATO au decis să se alăture coaliţiei internaţionale de combatere a Statului Islamic, care este condusă în acest moment de către Statele Unite, potrivit unor surse diplomatice citate de AFP. ”Ambasadorii NATO au decis în această seară un plan de acţiune cu privire la terorism pentru summit. Acest plan include şi aderarea NATO la coaliţia globală împotriva ISIS”, a declarat un diplomat de la Bruxelles.

Este de aşteptat ca această decizie, care ar însemna o extindere a programului de supraveghere aeriană AWACS, ce sprijină în mod curent operaţiunile Statului Islamic din Siria şi Irak, să fie anunţată oficial de liderii NATO la reuniunea de la Bruxelles.

Alăturarea NATO, la nivel de Alianţă, la această coaliţie este mai mult un gest simbolic, având în vedere că majoritatea statelor membre sunt deja participante în această coaliţie. Important pentru SUA este însă şi creşterea gradului de implicare a Alianţei în activităţile împotriva terorismului, însă multe state membre au avut poziţionări publice în care au subliniat că NATO este foarte activă în acest domeniu şi nu poate fi acuzată de lipsă de implicare.

Pe aceeaşi temă, un subiect care ar putea fi ridicat ar fi cel al implicării NATO, ca Alianţă, în Irak, având în vedere că forţele coaliţiei se aşteaptă ca armata irakiană să elibereze Mosul în scurt timp, ultima redută a ISIL în regiune. După ce Irakul va fi eliberat, va rămâne întrebarea cine va asigura eforturile de instruire şi asigurare a păcii în continuare, SUA dorind ca NATO să îşi asume un rol activ în această privinţă.

Pe agendă se află şi includerea Muntenegru în NATO, după ce toate parlamentele naţionale au ratificat aderarea ţării balcanice, însă ea va deveni oficială abia în iunie, din cauza legilor din Olanda, care prevăd un termen tampon de la ratificare la intrarea în vigoare. Cu toate acestea, Muntenegru va avea un loc la masa reuniunii NATO de joi.

Reuniunea de joi de la Bruxelles se va finaliza cu un document semnat de toate statele membre, cu concluzii ale întâlnirii. Va fi, foarte posibil, stabilită şi o nouă dată a viitorului summit deplin al NATO.

Ți-a plăcut acest articol?

Like
Întrebarea zilei

Vă tentează să mergeţi în vacanţă cu rulota în loc să vă cazaţi la hotel?

Observator » Evenimente » Summit NATO la Bruxelles! Va fi inaugurat noul sediu al Alianţei, preşedintele Iohannis fiind prezent la reuniune