Yuval Harari, în exclusivitate la Observator: "Ne vom lupta cu consecințele acestei crize"

• Yuval Harari a oferit un interviu în exclusivitate pentru Observator.
• Scriitorul a făcut o analiză complexă a evenimentelor care ar urma după pandemia de coronavirus.

Yuval Noah Harari, autorul best-sellerului "Sapiens" şi unul dintre marii gânditori ai lumii, explică, în exclusivitate pentru Observator, ce mutaţii ideologice va suferi omenirea după pandemie. 

Alessandra Stoicescu: Ca istoric, ați făcut analize. Dacă analizaţi ce s-a întâmplat până acum, până astăzi, care e direcţia pe care o va alege omenirea? Globalizarea va câştiga sau naţionalismul?

Yuval Noah Harari, autor "Sapiens": Auzi de la mulţi politicieni că oamenii trebuie să aleagă între globalism şi naţionalism. Dar e greşit. Nu e o contradicţie între naţionalism şi globalism. Naţionalismul nu e despre a-i respinge pe alţii, ci despre a-i iubi pe compatrioţi şi să ai grijă de ei. Ca să ai grijă de ei, trebuie să cooperezi cu străinii. Am văzut cum un incident din China, începând de la un liliac, poate duce rapid la o criză economică în cealaltă parte a lumii. Trăim într-o lume globală. Nu ne putem întoarce în trecut să ne facem că am uitat de avioane, de nave, de internet. Nu se va întâmpla. Deci drumul înainte este nu să deglobalizăm lumea, ci să avem o globalizare mai bună... Și asta e o lecție pentru români, pentru israelieni, pentru americani și pentru toată lumea. 

Vezi și

Alessandra Stoicescu: În aproape toate țările poți simți neîncrederea oamenilor și că mulți nu fac și nu vor să asculte de ce spun politicienii. Care e sfatul dumneavoastră?

Yuval Noah Harari, autor "Sapiens": Nu trebuie să ne încredem automat în guverne sau politicieni. Marele avantaj al democraţiilor în faţa dictaturilor în aceste stări de urgenţă este că în dictatură avem o singură persoană care ia toate deciziile. Deci totul e mai rapid pentru că nu trebuie să ne consultăm cu nimeni, dar dacă dictatorul greşeşte, nu vrea să-şi asume asta şi să ia măsuri. Fie va folosi controlul media pentru a ascunde dezastrul, fără a raporta oamenii care au murit şi s-au îmbolnăvit, sau va da vina pe inamici şi trădători pentru greșeli fără să-şi asume responsabilitatea. În aceste cazuri, e greu să-i crezi. Avantajul în democraţie este că, şi dacă ai politicieni puternici, ca Trump în SUA şi Bolsonaro în Brazilia, care iau decizii greşite, pentru că există presă liberă, nu pot ascunde adevărul despre ce se întâmplă. Şi chiar dacă nu-şi asumă responsabilitatea şi nu spun că au greşit există alţi politicieni puternici care, independent, vor încerca politici diferite. Şi, de aceea, pe termen lung, democraţiile au succes. Pentru că sunt mai bune în a identifica şi admite greşelile şi a le corecta. Ăsta este călcâiul lui Ahile al dictaturilor. Nu se pricep să recunoască şi să corecteze erorile. Dictatorul are atâta putere încât va încerca să ascundă greșelile sau să dea vina pe alții până când va fi prea târziu.

Alessandra Stoicescu: Ați folosit cuvântul dictator. Cred că putem să aducem aminte telespectatorilor că dictatorii au apărut în Imperiul Roman când aveai nevoie de un dictator care să pună lucrurile în ordine. Dar pe o perioadă limitată. Credeți că acum, când avem stare de urgență, carantină în multe țări, există pericolul ca unii să spună: îmi place starea de urgență când doar eu decid?

Yuval Noah Harari, autor "Sapiens": Romanii și Republica Romană desemnau un dictator în vremuri excepționale, dar era o perioadă limitată de jumătate de an. Acum pericolul este, și vedem asta în țări ca Ungaria, să dea puteri sporite unui singur om, fără limite. Cine decide când se va termina starea de urgenţă? Dacă dictatorul va decide când se termină, nu se va termina. Chiar dacă pandemia se va termina, gata cu bolnavii de COVID-19, un lider ar putea spune da, dar ar putea fi valul al doilea şi al treilea aşa că păstrăm starea de urgenţă... Oricând îi dai cuiva prea multă putere, mereu va fi tentat să găsească scuze să rămână la putere. De exemplu, guvernele dislocă în această perioadă sume uriașe de bani, miliarde de dolari și euro și e o întrebare politică cine primește banii? Guvernele salvează corporații mari ai căror proprietari sunt prieteni cu prim-ministrul sau dacă Guverul dă bani să salveze mai multe businessuri ca restaurante etc. Și e important să atragem atenția oamenilor asupra acestor lucruri. E important să urmărim boala în sine. Câți oameni s-au îmbolnăvit astăzi? Câți oameni au murit? Dar nu ar trebui să ne distragă de la a urmări procesul politic și să monitorizăm ce face Guverul, cine primește banii. Pentru că asta va defini viitorul. Să urmărim banii, cu alte cuvinte. Pentru că sunt mulți bani în joc acum. Da, o sumă enormă de bani. După criză, va fi prea târziu să schimbăm aceste decizii. Dacă alegi pe cineva nou să fie preşedinte sau prim-ministru în 2021, ei sunt ca și cum ar fi ajuns după ce petrecerea s-a terminat şi tot ce le rămâne de făcut e să spele vasele murdare. Acum Guvernul dă miliarde, în 2021 visteria va fi goală. Ne vom lupta cu consecințele acestei crize. Ce putem face acum e să urmărim, să monitorizăm unde merg aceşti bani. Dacă așteptăm până în 2021, va fi prea târziu. Pe de altă parte, vă uitați cu atenție la Uniunea Europeană. Vedeți cum evoluează în această pandemie? La începutul pandemiei, era cam fiecare țară pe cont propriu, în ultimele săptămâni are o evoluție mai cooperantă și răspunde cu mai multă solidaritate. Există cooperare în producerea și distribuția echipamentelor medicale. În domeniul economic, științific. Viitorul Uniunii Europene depinde de deciziile pe care membri săi le iau în următoarele luni şi săptămâni. Dacă oamenii se simt abandonaţi în momentele grele de UE, atunci asta ar putea duce la slăbirea şi chiar dezintegrarea Uniunii Europene. Dacă oamenii vor simți că, la greu, Uniunea Europeană a ajutat și a oferit sprijin ca diferite țări să facă față pandemiei mai eficient, aceste lucruri vor spori enorm puterea şi atractivitatea Uniunii.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰