Video EXCLUSIV. Reportaj Observator din Donețk. Oamenilor nu le mai pasă dacă se vor afla sub dominație rusă sau dacă se vor afla pe teritoriu ucrainean

După ce ani la rând, s-a plâns că baza NATO de la Deveselu este o ameninţare directă la securitatea sa, Rusia cere acum răspicat ca NATO să plece de tot din România. Pretenţia explicită a fost publicată pe site-ul ministerul rus de Externe.

Este vorba de retragerea forţelor străine, tehnicii şi armamentelor, precum şi de alţi paşi în scopul revenirii la configuraţia care era în 1997, pe teritoriul ţărilor care nu erau membre NATO la acea dată. Printre acestea se numără şi Bulgaria şi România.

Sunt însă pretenţii de care NATO nici nu vrea să audă.

Vezi și

Antohny Blinken, secretar de stat SUA: Unitatea este cea care ne oferă putere. O putere despre care pot spune că Rusia nu o poate egala.

De la Bucureşti, ministerul de Externe dă şi el replica ruşilor şi spune că pretenţiile ruşilor sunt inoportune. Ministrul Apărării încearcă să risipească îngrijorările oamenilor.

Vasile Dîncu, ministrul Apărării: Populația trebuie să știe foarte bine că nu e cazul ca România să intre în război. Însă atunci când ai un conflict la graniță sau în zonă, trebuie să te pregătești pentru efectele adverse.

Retragerea NATO din România a fost şi pe masa discuţiilor de la Geneva dintre şefii diplomaţiilor americană şi rusă. Cele două mari puteri au mai făcut o încercare de a cădea la pace. În zadar.

Sergei Lavrov, şeful diplomaţiei ruse: Documentele pe care Departamentul de Stat le-a pregătit în mod special pentru întâlnirea de azi sunt imposibil de citit. Sunt pline de minciuni sfruntate.

Statele Unite nu fac niciun pas în spate. Spun că viitorul NATO şi al Ucrainei nu se negociază.

Antony Blinken, secretarul de Stat al SUA: Dacă armata rusă trece graniţa în Ucraina, asta este o nouă invazie şi va fi întâmpinată cu un răspuns rapid, sever și unit din partea Statelor Unite și a partenerilor și aliaților noștri.

Continuarea discuţiilor este singurul consens fragil al celor două mari puteri.

Ian Kely, diplomat SUA: Mă tem că mâine poate fi acea zi, în care Lavrov vine şi spune că nu vede vreun motiv să continue discuţiile. Atunci îmi imaginez că o invazie este iminentă.

În Ucraina, tensiunea este paplabilă. Echipa Observator a ajuns azi în Mariinka. Mica localitate de lângă Marioupol a fost în iunie 2015 scena uneia dintre cele mai grele bătălii între armata ucraineană şi separatiştii proruşi, iar pentru scurt timp a fost chiar cucerită de militanţii fideli lui Putin.

La aproape 7 ani de la acele moment, clădirile din oraş încă poartă urmele luptelor care s-au dat aici.

Laurenţiu Rădulescu, corespondent Observator: Doamne, ce-i aici! Pereţi spulberaţi, s-a tras cu mortiere, ceva probabil, cam aşa arată un apartament.

Şi deşi, lupte se mai dau doar sporadic, localnicii încă se luptă cu lipsurile rămase după război, printre ele lipsa apei potabile.

Laurenţiu Rădulescu, corespondent Observator: Oamenii de aici nu numai că nu au apă, nu au nici căldură pentru că centralele au fost distruse şi trăiesc zilnic sub ameninţarea gloanţelor, pentru că în această zonă continuă să se traga zi de zi.

Iar dacă războiul va începe, unul dintre oamenii cu care echipa Observator a vorbit spune că se va refugia în România. "Bunicul a trăit în partea de teritoriu ucrainean care aparţinea atunci României", spune el.

În lipsa unei soluţii diplomatice, Occidentul strânge rândurile în jurul aliaţilor de pe flancul estic. După ce Statele Unite şi Franţa au promis că vor trimite mai multe trupe şi tehnică militară în ţara noastră, Spania trimite nave de război în Marea Neagră, mai exact o navă detectoare de mine maritime şi o fregată care va ajunge în trei sau patru zile. Departamentul de Stat a autorizat statele baltice să trimită armament în Ucraina la nevoie.

Liz Truss, şefa diplomaţiei britanice: Kremlinul nu a învăţat din lecţiile istoriei. Ei visează să recreeze Uniunea Sovietică sau un fel de Rusia măreaţă, anexând teritorii în funcție de etnie și limbă.

Marea Britanie a trimis şi ea ajutor militar în Ucraina zilele trecute şi a anunţat că sute de trupe sunt pregătite şi pot fi trimise rapid pe flancul estic, în cazul unei invazii a ruşilor.

Cum se văd negocierile în şi cum arată pregătirile de război

Săptămâna viitoare Statele Unite şi Rusia vor discuta din nou. Ucrainenii, nici nu îndrăznesc să spere la un acord între cele mai mari puteri armate ale lumii, aşa că se pregătesc pentru ce-i mai rău. Echipa Observator, Laurenţiu Rădulescu şi Cosmin Herea, este în continuare în Ucraina. Bună seara, Laurenţiu! Cum se văd negocierile de acolo şi cum arată pregătirile de război?

 Laurențiu Rădulescu, corespondent Observator: Este foarte greu. Sunt două entități cu totul diferite. Încercăm să stăm de vorbă cu autoritățile și cu oameni aflați în imediata apropiere a frontului, a teritoriilor pro-ruse. Autoritățile - răspunsul lor e clasic, îl auzim în fiecare zi la televizor: speră ca militanții pro-ruși să nu avanseze. Aceleași autorități precizează că sunt peste 35.000 de militanți pro-ruși în zonă. La 5-10 kilometri, ultimele sate din apropierea Donețk-ului, controlat de pro-ruși. Oamenii de acolo, după 8 ani de luptă, de trageri asupra caselor lor, spun că nu îi mai interesează dacă se vor afla sub dominație rusă sau pro-rusă sau dacă se vor afla pe teritoriu ucrainean.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰