Video General în rezervă: România are nevoie urgentă de apărare antiaeriană și antidronă

Invitat în platoul Observator, generalul în rezervă Cristian Barbu a explicat că România are nevoie urgentă de consolidarea capacităților de apărare antiaeriană și antidronă, în contextul incidentelor recente de la graniță. Acesta a precizat că, până la livrarea noilor sisteme comandate pentru Armata Română, este necesar sprijinul aliaților NATO, însă a atras atenția că transferul de echipamente operaționale poate fi dificil și de durată.

de Redactia Observator

la 30.05.2026 , 17:07

Prezentator: Domnule general, este clar că România are nevoie de aceste sisteme de apărare antiaeriană și antidronă. Am făcut aceste comenzi pentru Armata Română, doar că termenul de livrare este, cel mai devreme, 2027, poate chiar 2028. Până atunci, am cerut aliaților NATO să ne ajute să avem aceste capabilități pentru a ne putea apăra. Și acum, cine ne poate ajuta, ce putem primi și când?

Cristian Barbu: Într-adevăr, este nevoie de o înzestrare în acest domeniu, mai ales în lupta împotriva dronelor. Și cred că programul SAFE este exact ceea ce ne trebuie, cel puțin în acest moment. Însă timpii sunt într-adevăr ceva mai mari, pentru că este vorba despre un produs pe care nu îl găsești pe raft. El trebuie conceput în funcție de nevoile utilizatorului, de nevoile României. Până atunci, sigur că o serie întreagă de țări NATO, care nu sunt în acest flanc estic, vizavi de tot ceea ce se întâmplă în continuare în Ucraina, ne-ar putea ajuta. Mă refer la țări NATO, dar pot fi și unele țări membre ale Uniunii Europene care nu sunt membre NATO. Sunt însă puține și, în același timp, au o înzestrare limitată. Ne așteptăm ca din partea colegilor noștri, probabil în decurs de o lună-două, dar nici acele țări nu pot livra de pe o zi pe alta sau într-un timp foarte scurt. Nu doar pentru că trebuie îndeplinite o serie întreagă de proceduri, ci pentru că aceste elemente sunt întotdeauna operaționale. Trebuie scoase dintr-o anumită situație operațională din țările respective și redistribuite nouă. Avem un exemplu în România, cu sistemul Patriot, atunci când noi l-am dat Ucrainei. Așadar, aceste lucruri probabil trebuie rezolvate într-un timp scurt, dar trebuie spus că noi am făcut o astfel de solicitare chiar la începutul acestui an, undeva în februarie, și iată că până acum nu s-a dus până la capăt această solicitare. Poate și pentru faptul că n-am insistat suficient de mult prin oamenii pe care îi avem la Bruxelles, de exemplu. Nu numai în România, ci și la Bruxelles trebuia insistat pe această temă.

Prezentator: E nevoie de o reașezare a echipamentelor în zona de graniță, domnule general, pentru că vedem aceste incursiuni în spațiul aerian al României. Și nu doar incursiuni, avem și rachete prăbușite, plus alte resturi de drone, iar acest incident foarte grav care a avut loc zilele trecute la Galați. Poate că e nevoie de o redimensionare a ceea ce avem acum.

Articolul continuă după reclamă

Cristian Barbu: Da, e foarte bună întrebarea și observația în sine. Noi am descoperit, atunci când am făcut aceste planuri militare, că avem niște obiective pe care trebuie neapărat să le apărăm. Sigur că apărarea se face pe obiective, dar între timp am constatat că resursele pe care le avem la dispoziție în acest moment nu ne asigură în totalitate aceste obiective. Înseamnă că trebuie să schimbăm dinamica și să așezăm cumva altfel aceste lucruri. Cum altfel? Să ținem cont de zona de interes de la graniță, să ținem cont de faptul că nu întotdeauna dronele vin pe unde te aștepți, pentru că de aceea este luptă. Și atunci trebuie să avem și mijloace suplimentare de intervenție, în cazul în care dronele nu trec prin zonele de responsabilitate.

Prezentator: Domnule general, vă invit să vorbim puțin despre răspunsul părților, atât al ambasadorului de la București, cât și al lui Putin de la Kremlin. Au minimizat, au ridiculizat, au ironizat toată această situație?

Cristian Barbu: Așa este. Să ținem cont de faptul că această situație este cunoscută la nivel global, indiferent dacă este vorba despre o țară NATO, europeană sau asiatică. Mesajele transmise de Putin și nu numai se referă probabil la întreaga lume, încercând să demonstreze că NATO nu este suficient de pregătită ca organizație în acest moment și că lucrurile ar putea fi privite în alți parametri. Rusia, iată, poate să facă lucruri la care nu există un răspuns imediat din partea NATO. Însă trebuie să ținem cont de faptul că această organizație a avut întotdeauna un răspuns suficient de puternic față de ceea ce Rusia nu recunoaște. Așadar, răspunsurile pe care le putem da de aici încolo sunt de nivel internațional, politic, diplomatic și, dacă este nevoie, și militar, fără niciun dubiu.

Prezentator: Nevoia de ajutor militar, fără niciun dubiu, dacă e nevoie, la ce vă referiți?

Cristian Barbu: Păi, dacă Putin ar spune că drona este a Rusiei și a fost trimisă intenționat, s-ar schimba paradigma. Astăzi am avea o cu totul altă situație, inclusiv din punct de vedere militar.

Redactia Observator Like

Observator  - Despre oameni, știrile așa cum trebuie să fie.

Înapoi la Homepage
Comentarii


Întrebarea zilei
Vă temeţi de un nou incident cu dronă în România?
Observator » Evenimente » General în rezervă: România are nevoie urgentă de apărare antiaeriană și antidronă