Acordul SUA-Iran semnat în staţiunea elveţiană Burgenstock şi făcut public în curând. Petrolul, sub 80 de $

Prețul petrolului, sub pragul de 80 de dolari pe baril

Deocamdată, în jurul acordului plutesc incertitudini, explică Reuters. Nu este un acord de pace propriu-zis pentru încheierea războiului din Orientul Mijlociu, ci prevede prelungirea cu alte 60 de zile a armistițiului fragil anunțat în aprilie și redeschiderea Strâmtorii Ormuz, pe care Teheranul a blocat-o efectiv după ce SUA și Israelul au atacat Iranul în februarie.

Prețul petrolului Brent a scăzut azi sub pragul de 80 de dolari pe baril, dar oficialii din industrie avertizează că producția de petrol și gaze din Orientul Mijlociu va avea nevoie de luni întregi pentru a-și reveni complet.

Trump a susținut, la reuniunea G7 din Franța, că textul acordului precizează clar că Teheranul nu va avea armă nucleară și a adăugat că îi place ideea ca documentul să fie trimis Congresului pentru analiză, așa cum au cerut unii congresmeni republicani.

În următoarea etapă a discuțiilor, negociatorii ar urma să abordeze chestiuni dificile, precum viitorul programului nuclear iranian. Această fază ar urma să înceapă vineri în Elveția, după semnarea oficială a acordului-cadru, potrivit ministrului iranian de Externe, Abbas Araqchi.

Alte două probleme pe care Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu le-au invocat pentru a justifica războiul nu par să fie pe agenda acestor negocieri. Este vorba despre oprirea sprijinirii grupărilor armate din regiune și limitarea programului de rachete balistice.

Acordul final nu s-a conturat încă

Președintele iranian Masoud Pezeshkian a scris luni pe rețelele sociale că acordul interimar este un "pas important" spre oprirea luptelor, dar a precizat că un acord final pentru un armistițiu durabil "nu a prins încă formă". Și JD Vance a declarat pentru CNN că memorandumul semnat este un "document foarte general". Detaliile documentului ar urma să fie publicate în următoarele două zile, au spus oficialii americani.

Ambele tabere se confruntă cu presiuni să pună capăt unui război în care au murit cel puțin 7.000 de oameni, majoritatea în Iran și Liban, și care a zguduit piețele globale ale energiei. Acordul însă îl expune pe Trump criticilor din propriul partid, în timp ce liderii Iranului riscă noi proteste dacă nu reușesc să slăbească presiunile economice.

Oficiali americani și iranieni spun că acordul ar putea aduce beneficii economice substanțiale Iranului, prin ridicarea sancțiunilor și deblocarea activelor din străinătate. De asemenea, ar putea deschide calea pentru un fond de reconstrucție de 300 de miliarde de dolari, finanțat de statele vecine din Golf care găzduiesc baze militare americane și care au fost lovite de Iran în timpul războiului.

Însă, pentru a obține aceste beneficii, oficiali americani, care au vorbit sub protecția anonimatului, au spus că Iranul va trebui să îndeplinească cerințele SUA de a nu construi niciodată o armă nucleară și de a opri sprijinul pentru miliții precum gruparea Hezbollah din Liban.

Oficialii iranieni, care au negat mereu că ar intenționa să construiască o armă nucleară, spun că au făcut un pas înapoi acceptând reluarea discuțiilor diplomatice privind programul de îmbogățire a uraniului.

Strâmtoarea Ormuz, deschisă vineri

Ambele părți au promis că Strâmtoarea Ormuz, prin care trece în mod normal aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate, va fi deschisă de vineri. Televiziunea de stat iraniană a vorbit azi despre operațiuni de ridicare a blocadei maritime, însă a subliniat că navele trebuie în continuare să se coordoneze cu Gardienii Revoluției din Iran.

Trump s-a lăudat că petrolierele au început să iasă din strâmtoare, iar Reuters a dezvăluit că americanii au organizat și supravegheat zeci de transferuri secrete de petrol de la o navă la alta pentru a menține exporturile de energie din Golf.

SUA au anunțat că strâmtoarea va fi deschisă fără taxe timp de 60 de zile și că se așteaptă ca această prevedere să facă parte și dintr-un acord final. De partea cealaltă, Iranul a sugerat că va păstra, împreună cu Omanul, controlul asupra strâmtorii.

Companiile de transport maritim spun că revenirea la normalitate va fi treptată. Una dintre îngrijorări este prezența minelor în culoarul îngust dintre Iran și Oman. O operațiune completă de deminare ar "dura săptămâni sau luni", a declarat pentru Reuters un oficial al companiei grecești de securitate maritimă Diaplous.

Incertitudine privind Libanul

Un alt factor-cheie în această ecuație complicată este conflictul dintre Israel, aliat al SUA, și miliția Hezbollah din Liban, aliată cu Iranul, război care a strămutat 1,2 milioane de oameni.

Iranul se așteaptă la încetarea completă a ostilităților acolo, însă Netanyahu a declarat că Israelul își va menține forțele în sudul Libanului și își va păstra dreptul de a răspunde atacurilor Hezbollah.

În fața acestui scenariu, Trump și-a exprimat frustrarea față de campania militară a Israelului, spunând că "nu este mulțumit" de felul în care Israelul a acționat. Israelul nu a participat direct la negocierile de pace cu Iranul și chiar a depus eforturi pentru a deraia discuțiile.

Un oficial american a spus că retragerea Israelului din Liban, pe care l-a invadat în martie, după ce Hezbollah s-a alăturat războiului, nu este o condiție a acordului, în timp ce Araqchi a spus că atacurile israeliene trebuie să înceteze imediat.

Este unul dintre motivele pentru care analiştii sunt sceptici în legătură cu viitorul acordului SUA-Iran.