Update Alegeri în Franța, primele rezultate exit poll: Victorie pentru extrema dreaptă. Adunarea Națională 34%, Noul Front Popular - 28%, majoritatea lui Macron - 20%

UPDATE BFMTV proiectează că extrema dreaptă este acum poziționată pentru a obține între 260 și 310 de locuri în Parlament, pentru majoritate absolută fiind nevoie de 289 de deputați.

UPDATE. Victorie pentru extrema dreaptă din Franța

Extrema dreaptă se clasează detaşat pe primul loc în primul tur al alegerilor legislative din Franţa, în timp ce tabăra lui Macron se situează pe poziţia a treia, potrivit estimărilor institutelor de sondaje, relatează AFP.

Vezi și

Partidul de extrema dreaptă Adunarea Naţională (Rassemblement national, RN) şi aliaţii săi sunt cu mult înainte în primul tur al alegerilor legislative anticipate din Franţa, cu peste 34% din voturi, potrivit unor estimări iniţiale.

Extrema dreaptă se distanţează în acest stadiu de alianţa de stânga a Noului Front Popular (28,5% la 29,1%) şi chiar mai mult de tabăra lui Emmanuel Macron (20,5 la 21,5%), conform acestor prime estimări. RN ar obţine o mare majoritate relativă în Adunarea Naţională sau chiar o majoritate absolută, conform previziunilor.

UPDATE. Jurnaliștii de la France 2 anunță că Partidul Adunarea Națională condusă de Jordan Bardella a câștigat alegerile din Franța, la o diferență considerabilă față de Noul Front Popular, aflat pe locul 2. 

• Partidul Adunarea Națională și aliații - 34%
• Noul Front Popular - 28.1%
• Majoritatea prezidențială - 20.3%
• Les Républicains - 10.2%

Potrivit CNN, proiecțiile sugerează că, după al doilea tur de scrutin de duminica viitoare, Partidul Adunarea Națională ar câștiga între 230 și 280 de locuri în Adunarea Națională de 577 de locuri - sub pragul de 289 necesare pentru o majoritate absolută. Alianța de stânga, Noul Front Popular (NFP), format recent, ar avea între 125 și 165 de locuri, în timp ce alianța lui Macron, Ensemble, și aliații săi ar avea între 70 și 100 de locuri.

UPDATE. Primele rezultate exit poll la alegerile din Franța, potrivit belgienilor de la publicația Le Soir

• Partidul Adunarea Națională și aliații - 34,5%
• Noul Front Popular - 28,5%
• Majoritatea prezidențială - 22,5%
• Les Républicains - 10%
• Extrema stângă - 1,2%
• Reconquête - 0,5%
• Alții - 2,8%

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Primul tur al alegerilor legislative anticipate din Franţa ar urma să fie marcat de o revenire clară a participării, estimată duminică între 67,5% şi 69,7% de către diferite institute de sondare a opiniei publice, faţă de 47,5% în primul tur al alegerilor din 2022, relatează AFP.

Alegeri cruciale în Franța. Alegătorii s-au mobilizat de dimineaţă

Până la prânz, aproape 26 la sută din cetăţenii cu drept de vot au venit la urne - un record de participare în ultimii 40 de ani. Pentru francezi, miza este uriaşă. 

"Securitatea ţării noastre, din zilele noastre. Trăim într-o lume în război, aş vrea să scăpăm de asta, să restabilim ordine şi să avem o situaţie mai calmă", a declarat un alegător. "Este important pentru mine, pentru că sunt femeie şi nu am avut mereu dreptul de vot. Deoarece sunt o femeie de culoare, este mult mai important pentru mine. Mizele sunt foarte mari, a fost important să vin şi să votez", a spus o femeie.

Emmanuel Macron şi soţia sa Brigitte au venit împreună să voteze în oraşul Le Touquet, din nordul ţării. Înainte să intre în secţia de votare, au dat mâna şi şi-au făcut poze cu susţinătorii.  

La urne au fost şi liderii extremei drepte - Jordan Bardella, preşedintele Adunării Naţionale, şi Marine Le Pen, fondatoarea partidului. Le Pen şi-a exprimat votul în Henin-Beaumont, oraş în care a fost consilier municipal vreme de 4 ani. Conducătorul formaţiunii, de 28 de ani, a pus ştampila în comuna Garches, de lângă Paris, în acelaşi loc care i-a adus victoria zdrobitoare la alegerile europarlamentare. 

Alegeri în Franța. Un sondaj publicat recent îl creditează pe Bardella cu 36,5 la sută din intenţiile de vot

Lupta este crâncenă. Noul Front Popular, o alianţă a partidelor de stânga, ar câştiga între 27 şi 29 la sută din voturi. Alianţa lui Macron, "Împreună", este abia pe locul al treilea, cu puţin peste 20 de procente. Al doilea tur al alegerilor va avea loc pe 7 iulie. Dacă previziunile se vor adeveri, partidul lui Bardella ar putea avea majoritatea absolută în parlamentul francez. 

Dacă Marine Le Pen şi Jordan Bardella câştigă aceste alegeri, va fi pentru prima dată în istoria Franţei când extrema dreaptă câştigă alegerile sau sunt la putere fără presiunea unei ţări din exterior, cum a fost în 1940. 

Analiştii spun că Adunarea Naţională va schimba cursul războiului din Ucraina

Cu câteva zile înainte de alegeri, Marine Le Pen l-a avertizat pe Macron că va interveni direct în deciziile pe care preşedintele le ia pe plan extern, inclusiv în relaţia cu Kievul. Născut din mamă italiancă şi bunici algerieni, Bardella a dus o campanie axată pe lupta împotriva migraţiei. La ultimul recensământ, aproape 7 milioane de oameni nu erau născuţi pe teritoriul Franţei. 

"Primul simbol al rupturii va fi respingerea tradiţiei pe care o avem din 1515. Acordarea de la naştere a cetăţeniei copiilor imigranţilor. Va fi o ruptură uriaşă!", a spus istoricul Patrick Weil.

Bardella, poreclit şi "lupul tânăr al extremei drepte", a intrat în politică la 16 ani şi a devenit preşedinte de partid la 28 de ani, sub aripa lui Marine Le Pen. Ca mulţi politicieni din noua generaţie, a reuşit să-i câştige pe tinerii de pe reţelele sociale. Doar pe TikTok, platforma pe care este cel mai activ, are aproape 2 milioane de fani.  

Ar putea urma o perioadă tulbure pentru Franța și Europa

Dacă Adunarea Națională obține majoritatea absolută, diplomația franceză s-ar putea îndrepta spre o perioadă de turbulențe fără precedent: cu Macron - care a declarat că își va continua mandatul prezidențial până la sfârșitul mandatului său, în 2027 - și Bardella înghesuindu-se pentru dreptul de a vorbi în numele Franței.

Franța a avut trei perioade de "coabitare" - când președintele și guvernul provin din tabere politice opuse - în istoria sa postbelică, dar niciuna cu viziuni asupra lumii atât de radical divergente în competiție la vârful statului, transmite Mediafax.

O victorie clară a extremiștilor ar aduce, de asemenea, incertitudine cu privire la poziția Franței față de războiul Rusia-Ucraina. Le Pen are o istorie de sentimente pro-rusești și, în timp ce partidul spune acum că va ajuta Ucraina să se apere împotriva invadatorilor ruși, acesta a stabilit, de asemenea, "linii roșii", cum ar fi refuzul de a furniza rachete cu rază lungă de acțiune.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰