Alegeri legislative anticipate în Serbia, după atacurile soldate cu 18 morţi în mai. Vucic, în centrul campaniei electorale, deşi nu candidează: "O înşelăciune uriaşă"

După două atacuri armate în masă, în luna mai, soldate cu 18 morţi, dintre care nouă elevi de şcoală primară şi adolescenţi, protestele de stradă au zdruncinat controlul de peste zece ani al lui Vucic şi al Partidului Progresist Sârb (SNS) aflat la putere în această republică din Balcanii de Vest.

Timp de câteva săptămâni, mulţimi uriaşe susţinute de opoziţia de centru şi liberală au mărşăluit prin Belgrad, cerând acţiuni guvernamentale pentru a contracara o cultură a violenţei, despre care au spus că autorităţile au permis să înflorească în societate, precum şi alegeri anticipate înainte de sfârşitul anului.

Acuzaţii grave pentru Vucic şi Partidul Progresist Sârb

Partidele de opoziţie şi organismele de supraveghere a drepturilor şi libetăţilor civile îl acuză, de asemenea, pe Vucic şi SNS de înăbuşirea libertăţii presei, de susţinerea violenţei împotriva oponenţilor, de corupţie şi de legături cu crima organizată. Vucic şi aliaţii săi neagă aceste acuzaţii.

Alegerile parlamentare din 17 decembrie - al cincilea scrutin din 2012 încoace, combinat cu votul simultan în majoritatea municipalităţilor, inclusiv în capitala Belgrad şi în provincia nordică Voivodina - au loc la numai 18 luni de la precedentele alegeri legislative.

Cum a încercat preşedintele să consolideze popularitatea partidului său

În timpul campaniei, preşedintele Vucic, al cărui mandat prezidenţial expiră în 2027, i-a vizitat sârbii obişnuiţi în cadrul unui tur al ţării, pentru a asigura un nou mandat la putere pentru partidul său populist. Însă s-a deplasat în nordul Serbiei cu propria maşină Skoda, lăsând în garaj limuzina guvernamentală elegantă, pentru a verifica, a spus el, calitatea diferitelor lucrări rutiere. În alte călătorii prin ţară, el a ajutat fermierii să gătească jumări, a întors clătite, şi-a deschis un cont de TikTok, a acordat un interviu unui săptămânal important al opoziţiei şi a vizitat o mănăstire - toate acestea în încercarea de a consolida popularitatea partidului său după reacţia de respingere ca urmare a atacurilor în masă.

"Statul nu este o glumă şi nu poate fi condus de oameni iresponsabili", a declarat Vucic, în vârstă de 53 de ani - iniţial un naţionalist de extremă dreapta care ulterior a trecut la o poziţie pro-europeană şi conservatoare. Dar în lunile dinaintea alegerilor, guvernul demisionar a efectuat plăţi unice pentru studenţi, pensionari şi mame singure şi a anunţat o creştere a salariilor şi pensiilor în anumite părţi ale sectorului public.

Ce arată sondajele. "Un vot pentru SNS este un vot pentru Vucic"

Radomir Lazovic, unul dintre liderii alianţei de opoziţie "Serbia împotriva violenţei", a acuzat SNS de presiuni şi mituire a alegătorilor.

Partidul, aparent pro-UE, dar evaziv din punct de vedere ideologic, s-a bucurat de o serie de victorii de când Vucic a preluat puterea, în 2012. Deşi nu mai este în mod oficial liderul partidului, preşedintele a fost figura dominantă în politica sârbă în ultimul deceniu. Iar campania electorală reflectă acest lucru.

"Toate (partidele din opoziţie), singurul program pe care îl au de oferit este: "Aleksandar Vucic este rău, este un tiran, este un autocrat"", spune premierul Ana Brnabic într-un interviu pentru BBC. Aceasta este, de asemenea, membră a SNS şi nu se sfieşte deloc să facă legătura cu preşedintele - referindu-se în mod repetat la Vucic, remarcă BBC. Mesajul pare clar: un vot pentru SNS este un vot pentru Vucic.

"60% dintre oameni cred că Vucic este candidatul. Este o înşelăciune uriaşă"

Rasa Nedeljkov, care este director de program al monitorului electoral CRTA (Centrul pentru cercetare, transparenţă şi responsabilitate), spune că accentul pus pe preşedinte este problematic. "60% dintre oameni cred că Vucic este candidatul - fie că este vorba de alegerile naţionale sau locale. Este o înşelăciune uriaşă", atrage atenţia Nedeljkov.

După cele două atacuri armate în masă şi în conformitate cu promisiunile anterioare, Vucic a demisionat din funcţia de preşedinte al SNS, cedând postul lui Milos Vucevic, cel mai apropiat aliat al său şi ministru al apărării. Dar el păstrează practic un control decisiv asupra politicilor partidului.

Un sondaj preelectoral recent realizat de site-ul Nova Srpska Politicka Misao a plasat SNS în frunte cu 39,8% din voturi, urmat de coaliţia lui Lazovic, cu 25,6%, şi de Partidul Socialist al ministrului de externe Ivica Dacic, partener de coaliţie al SNS, cu 8,9%.

"Schimbările politice majore la nivelul republicii nu sunt realiste, iar o schimbare semnificativă a guvernului ar fi o surpriză", a declarat Bojan Klacar, directorul executiv al organizaţiei de sondaje CESID. Însă el spune că SNS ar putea pierde puterea în alegerile municipale din Belgrad - ceea ce ar fi o lovitură serioasă, deoarece capitala de 1,4 milioane de locuitori reprezintă aproximativ un sfert din electorat, iar primarul este considerat unul dintre cei mai influenţi oficiali din Serbia.

SNS s-ar putea confrunta cu o concurenţă mai puternică

Totuşi, SNS s-ar putea confrunta cu o concurenţă mai puternică. Majoritatea partidelor de opoziţie care sunt în favoarea aderării Serbiei la Uniunea Europeană au fost de acord să lupte în alegeri în cadrul unei coaliţii. Este aşa-numitul "cort mare" - cu partide membre care variază de la activiştii ecologişti la conservatori. Dar sondajele de opinie indică faptul că opoziţia pro-UE este mult mai atractivă pentru alegători ca propunere unită decât ca partide individuale. Lista lor electorală se numeşte "Serbia împotriva violenţei", reflectându-şi originile în protestele care au urmat celor două atacuri armate în masă care au îngrozit ţara în luna mai. Opoziţia susţine că omorurile au reflectat o cultură a violenţei retorice şi fizice promovată de Vucic, de SNS şi de aliaţii lor din mass-media.

Serbia îşi propune să adere la Uniunea Europeană, dar o condiţie prealabilă majoră este normalizarea relaţiilor cu Kosovo, fosta sa provincie predominant albaneză care şi-a declarat independenţa în 2008, după o revoltă de gherilă de la sfârşitul anilor 1990. Negocierile în acest sens, negociate sub egida UE, sunt în impas, iar tensiunile continuă să fie puternice. Belgradul trebuie, de asemenea, să ia măsuri împotriva corupţiei şi a crimei organizate, să liberalizeze economia şi să îşi alinieze politicile externe la cele ale UE, inclusiv cu sancţiuni împotriva Rusiei - un aliat tradiţional al Belgradului.

Maşina de partid bine unsă. Vucic a ţinut peste 250 de discursuri televizate numai în 2023

SNS are o maşină de partid bine unsă. Iar monitorul electoral CRTA subliniază că ei beneficiază şi de o presă în general prietenoasă. Rasa Nedeljkov deplânge o "lipsă cronică de pluralism" şi observă că preşedintele Vucic a ţinut peste 250 de discursuri televizate numai în acest an.

Opoziţia acuză, de asemenea, SNS de "capturarea statului" - utilizarea resurselor publice în scopuri de partid.

Ambele acuzaţii nu sunt luate în seamă de Ana Brnabic, care insistă că "alegerile sunt corecte, iar mass-media este, de fapt, destul de deschisă faţă de opoziţie". În realitate, spune ea, faptul că a acceptat alegerilor anticipate arată că guvernul nu este deloc autocraţia pe care o pretind cei mai aprigi critici ai săi. "Opoziţia a susţinut că ne-am pierdut credibilitatea şi legitimitatea şi că ar trebui să se organizeze alegeri. Ca partid, nu fugim niciodată de alegeri - dacă cineva crede că ne-am pierdut legitimitatea şi vrea să o verifice de două ori, putem face asta oricând. Indiferent cum votează oamenii, noi vom respecta acest lucru", susţine Ana Brnabic.

Partidul lui Vucic caută o victorie de rutină în competiţia parlamentară

Aşa cum Steaua Roşie Belgrad, echipa de suflet a preşedintelui, tinde să domine cluburile de fotbal mai mici din SuperLiga sârbă, partidul lui Vucic caută o victorie de rutină în competiţia parlamentară. Acelaşi lucru este valabil şi pentru alegerile locale care au loc în mare parte din ţară.

O parte din motivul pentru care progresiştii au rămas mult timp la putere a fost lipsa unei alternative credibile. Partidul Democrat s-a scindat după ce a pierdut puterea în 2012 - şi niciuna dintre constelaţiile de partide mai mici rezultate nu a crescut suficient de mult pentru a avea o şansă realistă de a forma un guvern. O opoziţie divizată le-a convenit perfect progresiştilor. Iar Vucic s-a prezentat cu succes ca fiind figura puternică necesară pentru a aduce prosperitate în Serbia.

Ana Brnabic spune că "Serbia are nevoie de acest tip de stabilitate" pentru ca SNS să îşi ducă la îndeplinire programul de îmbunătăţire a infrastructurii şi de majorare a salariilor şi pensiilor.

Opoziţia are interesul de a creşte nivelul de entuziasm, aşa că votul de duminică va arăta dacă frontul lor unit va convinge electoratul.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰