Anatomia războiului în 2026: "kill zone", iadul modern al dronelor, roboți și cupole anti-dronă
Scene distopice pe frontul din Ucraina, la patru ani de la declanșarea celui mai mare război din Europa de la Al Doilea Război Mondial. Chiar și la 30 de minute de mers cu mașina de pozițiile rușilor, să fii depistat de o dronă înseamnă moartea, arată un reportaj Financial Times despre așa-numita "kill zone", adică "zona de ucidere", unde tot ce mișcă devine țintă. Soldații nu se mai deplasează în coloane sau grupuri mari, ci avansează în perechi, pe timpul nopții, se ascund sub plase de protecție și folosesc drone sau roboți pentru aprovizionare și evacuarea răniților.
În limbaj militar, "kill zone", adică "zona de ucidere", este o zonă aflată sub supraveghere și foc constant, unde orice mișcare poate fi detectată și anihilată imediat. Aici bâzâitul dronelor este constant, iar cablurile din fibră optică arată ca niște pânze de păianjen peste câmpurile pline de cratere. Deplasările masive de trupe, fie pe jos, fie cu vehicule, nu mai sunt posibile de mult. Soldații se târăsc doar pe timp de noapte și poartă pelerine anti-termale sau așteaptă o ceață suficient de densă pentru a se putea roti de pe front. Proviziile sosesc cu drona, iar răniții sunt scoși uneori cu roboți, relatează Financial Times.
Un veteran ucrainean, Taras Chmut, fondator al "Come Back Alive", una dintre cele mai mari organizații caritabile care înarmează armata ucraineană, numește acest univers distopic "zona de ucidere", unde orice mișcare poate fi depistată și distrusă în câteva secunde. El spune că războiul s-a schimbat în mod radical. Iar zona de ucidere se extinde în fiecare lună. "Europenilor încă le este greu să înțeleagă".
Anatomia războiului în 2026: "kill zone", iadul modern al dronelor, roboți și cupole anti-dronă
Profimedia
Noua realitate a războiului
Vedeta acestui nou tip de război este omniprezenta dronă FPV (dronă first-person-view dotată cu explozibil), care planează deasupra liniilor de aprovizionare, vânează vehicule și lovește cu o precizie devastatoare. Asta înseamnă că nu mai există "zone sigure" în ceea ce, în trecut, era spatele liniei de front.
Dacă în trecut vehiculele de aprovizionare puteau circula relativ liber în spatele trupelor, acum aceste rute au devenit ținte permanente pentru dronele FPV, controlate de la distanță și folosite ca arme kamikaze. "Aproape că nu se mai folosește niciun mijloc de transport în kill zone, mai aproape de front", a declarat Irina Ribakova, ofițer de presă al Brigăzii 93 Mecanizate.
Deplasarea pe drumurile clasice se face doar în condiții meteo nefavorabile, adică ploaie, ninsoare sau vânt puternic, când vizibilitatea scade, iar controlul și sistemele optice ale dronelor sunt afectate. Mii de kilometri de plase au fost întinse pentru a forma tuneluri deasupra principalelor autostrăzi. Acest acoperiș anti-dronă este conceput pentru a împiedica dronele kamikaze să se trântească asupra vehiculelor. Dar chiar și sub aceste plase, riscul este considerabil.
Multe dintre vehiculele care se aventurează în față seamănă cu cele din filmele Mad Max, au blindaj suplimentar și sunt echipate cu cuști și țepi anti-dronă pentru a reduce impactul exploziilor. Iar soldații stau în principal în tuneluri sub pământ sau în poziții puternic camuflate.
"Tranșee, ruine, copaci arși, trupurile morților care nu pot fi recuperate. Peste tot sârmă ghimpată, fibră optică de la drone, bucăți de arme. Inamicul poate fi în față, în spate, pe lateral și cu siguranță va fi în cer", așa a descris zona Volodimir Demcenko, un regizor ucrainean devenit soldat.
Anatomia războiului în 2026: "kill zone", iadul modern al dronelor, roboți și cupole anti-dronă
Profimedia
Războiul modern
Războiul din Ucraina a schimbat radical regulile luptei moderne, transformând câmpul de luptă într-un spațiu dominat de drone, tehnologie și nevoia de adaptare permanentă. Câmpurile de luptă din estul Ucrainei au devenit teren de testare pentru noile tehnologii ale morții și pentru mijloacele de a le contracara. Sistemele de război electronic sunt folosite intensiv pe linia frontului, bruiază semnalele și îi obligă pe operatorii de drone să se adapteze permanent.
Așa s-au născut dronele cu cabluri de fibră optică din ce în ce mai lungi, care pot ajunge și la 40 km. Ele sunt imune la bruiaje și de cele mai multe ori extrem de eficiente. Unele stau la pândă pe marginea drumurilor. "Se ridică apoi brusc și lovesc vehiculul", a explicat Mike Dewhirst, fondatorul unei companii care produce drone.
Dronele au complicat metodele tradiționale de aprovizionare. Au dispărut coloanele mecanizate care lansau asalturi blindate în primul an al războiului. Soldații recurg tot mai des la metode low-tech de apărare. Militarii se poziționează în spatele camionetelor și încearcă să le doboare cu arme clasice, mitraliere sau puști, înainte ca acestea să lovească ținta. A fost testată cu un oarecare succes inclusiv o armă care lansează o plasă pentru a încurca elicele dronei, făcând-o să cadă.
Anatomia războiului în 2026: "kill zone", iadul modern al dronelor, roboți și cupole anti-dronă
Profimedia
Au apărut și noi tactici de asalt. Soldații ruși "se târăsc zile întregi sub pelerine anti-termice". În fiecare noapte avansează zeci sau sute de metri, adesea în perechi, până se adună în număr suficient pentru a controla zona respectivă. Rușii au folosit pentru deplasare motociclete, ATV-uri, buggy-uri și trotinete motorizate, inclusiv cai. Răspunsul Ucrainei a fost să împingă cât mai mulți soldați în fortificațiile din kill-zone.
Ucraina a construit un sistem complex de fortificații defensive pentru a limita înaintarea trupelor ruse. Șanțuri antitanc, sârma ghimpată și câmpurile de mine blochează majoritatea direcțiilor de acces, astfel încât atacatorii sunt forțați să folosească doar câteva drumuri rămase practicabile, care se află sub control de foc ucrainean.
Fortificațiile și dronele au crescut costurile pentru ruși. Dronele sunt responsabile pentru 80% dintre decesele rușilor pe câmpul de luptă. Kievul susține că Moscova a suferit 35.000 de pierderi doar în decembrie. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că acum există un "preț clar" pentru fiecare kilometru cucerit pe frontul din Donețk: 156 de soldați ruși.
Presiunea supravegherii din aer cu drone a prelungit și rotațiile de pe front. Infanteriștii, precum și operatorii de drone, antitanc și de mortiere rămân în poziții perioade mai mari de timp, deoarece mutarea lor este extrem de periculoasă. Pe social media au circulat nenumărate povești despre soldați care au stat luni întregi în tranșee pentru că nu se puteau mișca.
Unul dintre cele mai cunoscute exemple este cel al sergentului Serhii Tîșcenko, medic de luptă, care a rămas pe front fără rotație 471 de zile consecutive, ajutându-și unitatea să respingă asalturile inamice la vest de orașul Bahmut. Infanteriștii ucraineni Oleksandr Alikseenko și Oleksandr Tișaiev au ținut și ei linia lângă Orihiv timp de 165 de zile fără rotație. Au fost făcute aproximativ 30 de încercări de a-i înlocui iar salvarea a venit în cele din urmă odată cu o perioadă de ceață densă.
Militarii blocați pe front îndură schimbarea anotimpurilor și condiții meteo extreme, ger iarna și caniculă vara, și stau luni întregi fără să se spele. Pe lângă atacurile cu drone, schimburile de focuri și exploziile, trebuie să facă față șoarecilor și țânțarilor. Supraviețuiesc cu hrană și apă parașutate de drone, singura modalitate prin care pot fi ajutați. Încărcăturile voluminoase sunt transportate de vehicule terestre fără pilot (UGV), care duc muniție și alte provizii.
Acești roboți de transport au evoluat rapid, dar sunt la rândul lor vânați de dronele inamice. Chiar și deplasările lor sunt programate în perioade cu vreme nefavorabilă, pentru a limita expunerea. În unele cazuri, este singurul mijloc viabil de evacuare. Dacă un soldat rănit nu se poate deplasa singur, un robot terestru poate fi trimis înainte pentru a-l extrage, o sarcină realizată odinioară de brancardieri sau ambulanțe blindate.
Inclusiv artileria autopropulsată, odinioară mobilă prin definiție, operează acum în mare parte din poziții fixe, camuflate și parțial îngropate. Toate unitățile de artilerie și echipajele de tanc includ grupuri mobile dedicate focului anti-dronă. Lupta cu dronele de mici dimensiuni a devenit o funcție esențială pentru aproape orice formațiune.
Anatomia războiului în 2026: "kill zone", iadul modern al dronelor, roboți și cupole anti-dronă
Profimedia
Un viitor distopic
Orașul Herson din sudul Ucrainei, aflat aproape de linia frontului, a devenit un teren de testare pentru metodele prin care orașele ar putea supraviețui războiului modern. "Construim o cupolă anti-dronă", a explicat Oleksandr Prokudin, guvernatorul regiunii. Cartierele, drumurile, spitalele și infrastructura critică au fost practic acoperite cu straturi de plase atât de dense încât cerul abia se mai vede.
Această măsură, împreună cu sisteme de război electronic, senzori și echipe civile de intervenție antrenate să folosească puști, a ajutat Hersonul să reducă drastic impactul atacurilor cu drone, chiar dacă Kremlinul desfășoară arme tot mai sofisticate. 95% dintre dronele lansate sunt acum interceptate de sistemele stratificate instalate de administrația militară regională, potrivit guvernatorului.
Anatomia războiului în 2026: "kill zone", iadul modern al dronelor, roboți și cupole anti-dronă
Profimedia
Herson, cucerit de forțele ruse în martie 2022, a fost singura capitală regională care a căzut. Orașul a fost recucerit de trupele ucrainene în noiembrie, la scurt timp după ce a fost anexat de ruși. Eliberarea nu a adus însă prea multă liniște, deoarece unități rusești întărite s-au stabilit aproape de oraș, peste râul Nipru.
Orașul este lovit zilnic cu rachete, artilerie și drone FPV. Locuitorii numesc acest fenomen un "safari uman". O comisie ONU a declarat în mai anul trecut că este vorba de crime împotriva umanității. Doar în 2025, regiunea a fost bombardată de 235.000 de ori, fiind înregistrate aproape 100.000 de atacuri cu drone. Peste 40.000 de clădiri au fost distruse și cel puțin 307 persoane au fost ucise. În jur de 145.000 de locuitori mai rămân în zonele controlate de ucraineni și circa 60.000 în oraș.
Salvarea Hersonului a venit de la plasele de pescuit, care au format 100 de "tuneluri" în oraș. Practic, sunt trei tipuri de plase, cu ochiuri între 25 mm și 150 mm, folosite pentru a opri diferite tipuri de drone kamikaze. Plasele din polipropilenă și cele de traulare s-au dovedit cele mai eficiente. Sunt înghețate, arse și testate la stres într-un centru militar de instruire. "Unele drone trec prin ele ca un cuțit prin unt. Altele nu", a spus Prokudin.
Anatomia războiului în 2026: "kill zone", iadul modern al dronelor, roboți și cupole anti-dronă
Profimedia
Apărarea Hersonului a fost construită cu resurse limitate. Regiunea are cel mai mic buget din Ucraina, şi pentru că doar 30% din teritoriu este sub control guvernamental. Bugetul regional în 2026 este de aproximativ 46 de milioane de dolari, iar aproape 43% este alocat fortificațiilor și măsurilor de protecție, precum plasele.
Plase furnizate de Franța sunt folosite pentru a proteja spitalele, în timp ce cele spaniole s-au dovedit cele mai eficiente per ansamblu. În unele zone, precum cartierul de lângă podul Antonovski, bombardat zilnic, acoperirea cu plasă este aproape totală. Dronele rusești încearcă acum să pătrundă zburând aproape de sol, de-a lungul drumului peste pod.
Germania, Suedia, Estonia, Letonia, Lituania, Norvegia și România sunt interesate de tehnicile de apărare ale Hersonului. "Suntem viitorul pentru alte orașe de pe linia frontului. Herson este acum modelul pentru apărarea împotriva războiului modern", a explicat guvernatorul.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
