Video Care ar putea fi soarta celor 175 de miliarde de dolari, colectaţi ilegal prin tarifele lui Trump

Certitudinea e că, de luni, colectarea tarifelor îndelung negociate şi renegociate şi folosite ca instrument de presiune geopolitică, linguşeală şi bullying internaţional se opreşte. O scenă emblematică din toată perioada de negocieri şi implementare: după ce un grup de miliardari elveţieni asimilaţi autorităţilor ca un canal secundar de negociere i-a făcut cadou un ceas scump şi un lingou de aur cu seria 47, adică foarte valoros, preşedintele SUA le-a redus taxele de la 39% la 15 % elveţienilor.

Acum, Trump vrea să se foloseacă de o serie de legi care îi permit să impună taxe pe anumite sectoare şi ţărilor individual. Dar asta ar însemna un tarif peste tarifele deja existente. De exemplu, brânza europeană e deja taxată cu 15% în SUA, parmezanul şi camembert. Încă 15% ar dubla tariful, nu l-ar înlocui cum se întâmplă în prima negociere de acord.  

Oricum, ar putea dura luni bune până când administraţia Trump găseşte o formulă prin care taxele sunt reluate. Ar putea să depăşească chiar alegerile de la mijlocul mandatului, iar Trump are o cotă  de popularitate în scadere dramatică: 60% dintre americani nu-i aprobă măsurile, au arătat sondaje separate NYT şi CNN.

Oricum, Trump i-a acuzat pe judecători că au cedat în faţa influenţelor străine, că sunt profund neamericani, că şi-au făcut familiile de râs şi că favorizează inclusiv China. Interesant e că Trump însuşi a numit 3 judecători la Curtea Supremă şi avea cea mai mare influenţă asupra sa: altminteri toate deciziile de până acum au fost pro Trump.

Am analizat întreaga situaţie alături de Christian Năsulea, profesor de Economie Mondială

Marius Pancu: De ce e necesară această suspendare a acordului de către Uniunea Europeană și ce înseamnă ea concret în practică. 

Christian Năsulea: În primul rând, în acest moment nu știm exact despre ce ar fi vorba în acest acord, pentru că era vorba de un acord care se ducă la un anumit nivel de liberalizare în urma aplicării acestor tarife, așa zis reciproce, aplicate de administrația Trump anul trecut. Acum, aceste tarife nu mai sunt în vigoare, deci nu mai este nevoie ca Uniunea Europeană să facă vreun acord, în așa fel încât să ajungem la o cotă mai mică a taxelor vamale care sunt aplicate de către Statele Unite Uniunii Europeane. 

Și atunci nu își mai are sensul în acest moment, deci suspendarea aplicării acordului este o chestiune foarte logică, dincolo de orice intenție politică pe care ar putea să o aibă  europarlamentarii europeni sau Comisia Europeană. 

Aici ne aflăm în acest moment, pentru că așteptăm deocamdată să clarificăm în ce situație suntem. Dacă într-adevăr ceea ce spune președintele Trump că se va întâmpla în continuare prin utilizarea acestui Trade Act din 1974, în așa fel încât să fie impuse niște taxe noi de 15% peste taxele deja existente, așteptăm un pic să vedem dacă lucrul acesta se întâmplă și dacă baza legală de această dată este calculată suficient de solid, în așa fel încât să și intre în vigoare aceste tarife. 

Marius Pancu: Pe noul scenariu cu care amenință Donald Trump, ce ar însemna pentru Uniunea Europeană și pentru țările din blocul comunitar? 

Christian Năsulea: În continuare, chestiunea de fond pe care noi economiștii trebuie să o explicăm de fiecare dată este că aceste taxe vamale sunt niște taxe care sunt plătite la destinație. Practic, importatorii sunt cei care trebuie să plătească pentru a aduce în Statele Unite produse din Uniunea Europeană sau din altă parte și, ca regulă generală, aceste taxe sunt pasate mai departe către consumatorul final. Deci impactul primar când vine vorba de taxe vamale este asupra consumatorului din țara care decide să folosească aceste instrumente. 

Acum, bineînțeles, conform legilor pieței, a cererii și ofertei, dacă există un cost mai mare pentru a aduce pe piață un produs, asta va reduce și cantitatea consumată din produsul respectiv. Deci, pentru noi europenii, ca să vorbim în sens general, înseamnă un consum mai redus de produse care sunt trimise la export către Statele Unite de companiile din Uniunea Europeană. Și cu cât este taxa aplicată mai mare, cu atât ne așteptăm ca reducerea cantității consumate să fie mai mare. 

Deși, atenție, și aici o observație de economie de bază, este că, atunci când vine vorba de anumite tipuri de produse, dacă cererea este inelastică, dacă este indiferent consumatorul la preț pentru produsul respectiv, se poate să avem taxe foarte mari și consumul să rămână la un nivel care, în continuare, să fie mai ridicat. 

Și aici, produsele de lux, de exemplu, sunt exemple bune de zone, de sectoare economice, unde, în ciuda aplicării unor taxe mari, avem un consum care este destul de consecvent la un nivel nu neapărat ridicat, dar la același nivel, indiferent de cât de mari sau mici sunt taxele care sunt aplicate. 

Marius Pancu: Și produsele care, altminteri, nu se găsesc în Statele Unite, oricât și-ar dori Donald Trump să prioritizeze industria sau consumul național, sunt produse pe care pur și simplu nu le produc americanii. S-a văzut în vreun fel, că tot pomeneați de costul pe care îl suportă consumatorii, s-a văzut în vreun fel, din august până acum, de când au intrat în vigoare tarifele, această povară pe consumator, cum s-au simțit, practic, tarifele de când au fost ele implementate. Ce efect au avut? 

Christian Năsulea: Există două chestiuni care, iarăși, sunt foarte interesante pentru noi, economiștii. Pe de-o parte, am asistat la ceea ce colegii noștri americani au numit frontloading.  Practic, multe companii americane s-au grăbit să facă stocuri înainte să intre în vigoare tarifele. Și au vândut din stoc pentru o perioadă lungă de timp. Deci, nu s-a văzut creșterea prețului imediat ce au fost aplicate tarifele, ci creșterile de preț au început să se manifeste gradual. 

A doua chestiune, însă, este că, deja la momentul februarie 2026, stocurile acelea au fost duse și vândute de mult timp. Ceea ce înseamnă că, uitându-ne la indicele prețurilor de consum pentru Statele Unite, se vede foarte, foarte clar că produsele s-au scumpit din cauze care pot fi alocate cel mai ușor acestor taxe vamale introduce.

Deci, vedem o corelație foarte clară între introducerea acestor taxe vamale de către administrația Trump și o creștere neobișnuită a prețurilor pentru produsele de larg consum, pentru toate produsele care au, de fapt, o sursă predilectă în afara Statelor Unite. 

Marius Pancu: Se văzuse, ca să înțelegem un pic pe dovezi, se văzuse faptul că diferite companii își făcuse stocuri extraordinare de produse, inclusiv pe balanța comercială, adică explodaseră importurile cu, nu știu, o lună, 30 de zile, 20 de zile, înainte de implementarea tarifelor? 

Christian Năsulea: Chiar înainte de implementarea tarifelor am văzut un dezechilibru major când vine vorba de balanța comercială, pentru că au fost importuri masive care au fost făcute în așa fel încât să se încadreze în termen companiile respective. Pe aici o altă chestiune foarte interesantă.

Ce ar trebui să înțeleagă mult mai bine politicienii, indiferent că vorbim de Donald Trump sau de politicieni de la noi din țară, este că economia își găsește întotdeauna o cale. Și acest lucru s-a văzut și aici, pentru că dincolo de acest fenomen de frontloading, de stocurile care au fost făcute înainte de intrarea în vigoare a tarifelor, am văzut și noi rute, uneori doar birocratice, nu neapărat rute de transport efectiv al mărfurilor, dar rute de transport al hârtiilor, în așa fel încât hârtiile pentru importuri să treacă prin țări care aveau o cotă a tarifelor cât mai mică. 

Exemplele clasice aici sunt cele legate de anumite telefoane care nu veneau direct din China, în Statele Unite, ci eventual  făceau o plimbare cu avionul prin India, înainte de a ajunge pe teritoriul Statelor Unite, sau prin alte țări terțe, în așa fel încât să fie asigurate condiții cât mai bune tarifare  pentru a plăti o taxă cât mai mică și a reuși să aduci produsul respectiv pe piață americană la un preț cât mai competitiv pentru consumatori. 

Deci sunt foarte multe lucruri care au fost schimbate, forțat, prin introducerea acestor taxe vamale care au creat haos în economia americană, dar și în economia globală, la nivel general. 

Marius Pancu: Apropo de China, pentru că pare Donald Trump că își îndreaptă atacurile cu preponderență spre Beijing. Spunea, avertiza așa, la modul general, dar cu bătaie spre China, din câte am dedus noi, ca țările să nu-și facă de cap, profitând de această decizie profund americană a judecătorilor de la Curtea Supremă. Ce îi iese Chinei după tot acest război? Cum iese China din acest război? 

Christian Năsulea: Din punctul acesta de vedere, China a fost extraordinar de pragmatică de la bun început. Au făcut tot ce au putut, au făcut lobby în Statele Unite, au încercat să găsească soluții cu parteneri din alte zone, în așa fel încât să mențină mărfurile în mișcare.  

Se vede faptul că există o înțelegere destul de bună a importanței comerțului internațional pentru economia chineză în rândul politicienilor de la Beijing. Atunci am văzut eforturi serioase, făcute în direcția găsirii unor noi rute, în direcția găsirii unor noi acorduri, în așa fel încât să poată să fie exportată marfa din China în continuare la un nivel comparabil cu ceea ce se exporta înainte de introducerea acestor tarife.

Asta înseamnă, pentru că și acesta este un lucru foarte important, nu neapărat că au încercat politicienii și comercianții chinezi să găsească acorduri cu Statele Unite sau cu distribuitori din Statele Unite. În multe situații au încercat să găsească alt cumpărător, în așa fel încât să-și mențină vânzările la un nivel cel puțin la fel de ridicat, indiferent dacă asta însemna să se reorienteze cu totul către piețe care anterior nu cumpărau aceleași cantități de produse.  

Deci modificări importante s-au văzut în tot acest an care a trecut aproape de când au fost introduse tarifele în modul în care funcționează de fapt comerțul la nivel internațional și liniile de distribuție. 

Marius Pancu: Și a existat sigur și această discuție, poate chiar temere din anumite părți, că ceea ce face Donald Trump va împinge Europa într-o dependență mult mai mare de China, că se va forma această alianță comercială mult mai puternică între Europa și China și între Canada și China. Și atunci vă întreb în aceeași linie, după tot acest război al tarifelor, unde e Europa față de acum un an? 

Christian Năsulea: Europa este într-o situație care, din punct de vedere economic, este poate ușor mai precară, pentru că e foarte clar că au scăzut vânzările pentru anumite tipuri de produse.Vorbim aici în special de industria auto, care oricum avea problemele sale cauzate de concurența venită din China.

În momentul în care s-a constrâns accesul pe piața americană, a fost nevoie să fie reașezate niște lucruri. Însă, din punctul meu de vedere, s-au întâmplat multe lucruri foarte interesante care ne-au adus mai aproape de Mercosur, ne-au adus mai aproape de Canada, ne-au adus mult mai aproape de India într-un timp mult mai scurt decât ceea ce era previzionat anterior.  

Și nu trebuie să uităm că acestea sunt piețe mari. Sunt piețe care poate, la nivel de cifre, nu pot să suplinească accesul pe piața americană în condițiile de care beneficia Uniunea Europeană anterior. Însă, dacă adunăm Mercosur și India și Canada și toate celelalte țări terțe care au o deschidere mult mai mare față de produsele europene, pentru că și Europa a fost nevoită să recalculeze și să renegocieze condițiile în care facem comerț cu aceste regiuni, ar putea să reprezinte nu doar o capacitate suplimentară suficientă pentru a compensa pierderea unei părți din accesul de pe piața americană, ci s-ar putea chiar să ne aducă într-o poziție mai avantajoasă decât cea în care ne aflam anterior. 

Acum, bineînțeles, ca să revenim la ideea cu China. Problema pe care o avem în continuare este că în Europa suntem foarte conștienți de faptul că există un pericol cert când vine vorba de această codependență cu China. Este, din păcate, o codependență care este inevitabilă în anumite sectoare și este o chestiune care trebuie să fie tratată cu cât se poate de multă obiectivitate în momentul în care decidem cum să ne poziționăm. 

Marius Pancu: Și atunci, care e calea de urmat de acum înainte pentru Europa, având în vedere premisele la care a obligat-o Donald Trump? 

Christian Năsulea: Din păcate, nu am un răspuns pentru că nu cred că există un răspuns care să fie foarte clar. Pot doar să vă spun care sunt cele două abordări fundamentale la care ar trebui să fim atenți. Pe de o parte, tarifele reciproce, cu alte cuvinte, aplicarea unor taxe vamale în oglindă, din punct de vedere economic, reprezintă o greșeală, pentru că înseamnă, la fel cum Donald Trump i-a pedepsit pe americani de fapt cu aceste taxe vamale, ca noi, în Europa, să ne pedepsim pe noi în contrapartidă doar ca să-i arătăm președintului Trump că nu este ok ceea ce s-a întâmplat. 

Dar de partea cealaltă, în momentul în care ești angajat într-o negociere cu un partener care consideră că utilizarea regulilor pentru comerțul internațional, pentru a obține niște avantaje de ordin politic, este o procedură normală, nu poți să nu reacționezi într-un fel care să arate că ești dispus să iei niște măsuri și că ai forță necesară în domeniu comercial, în domeniu economic, în așa fel încât să poți să răspunzi în contrapartidă.

Și atunci, suntem blocați în față unei decizii foarte dificile care nu poate să vină fără sacrificii. Nu există niciun scenariu în care putem să acționăm corect și să nu existe un cost pentru cineva de partea noastră.  

Deci, cu alte cuvinte, fie nu aplicăm taxe vamale în oglindă și atunci vom avea ceva de pierdut la nivel de percepție, dar vom păstra avantaje economice pentru cetățenii europeni, fie decidem să aplicăm niște taxe vamale penalizatoare împotriva Statelor Unite, făcându-ne un pic rău, dar arătând că suntem dispuși, de fapt, să negociem într-o situație, cum bine spuneați la început, care seamănă mai degrabă cu un fel de bullying. Nu este o chestiune care se țină de modul normal în care se poartă negocierile în zona comerțului internațional. 

Marius Pancu: Spunea administrația Trump că a strâns din aceste tarife undeva la 100 de miliarde, cred, de dolari în cele câteva luni care s-au scurs. Ce se întâmplă cu banii ăștia? Există vreun precedent în comerțul internațional? Sunt daţi înapoi? Unde merg ei? 

Christian Năsulea: Sunt estimările pe care le-am văzut eu, merg până pe la aproximativ 175 de miliarde de dolari bani care ar trebui să fie daţi înapoi. Aici e o chestiune care ține de o decizie a Curților.

Marius Pancu: Cum?

Christian Năsulea: Nu știm. Aici e problema. În teorie, ar trebui să fie returnați companiilor care au plătit aceste taxe, care au fost declarate acum a fi ilegale. Tribunalele americane trebuie să decidă de la caz la caz în anumite situații cum ar trebui să fie făcut acest lucru. Și, per total, nu știm nici cum, nici când.  

Deci, avem o chestiune care creează în continuare multă volatilitate și mult haos. Și aș mai adăuga un ultim lucru care e foarte important aici. E important să înțelegem și că bugetul federal american pentru 2026 a fost construit pe premisa că aceste taxe vamale vor fi colectate în continuare. 

Deci, problemele sunt multiple pentru statul american și, în consecință, și pentru noi toți pentru că suntem conectați în această mare rețea comercială la nivel internațional.

Marius Pancu: Explicați-mi la ce poate să ducă un buget construit pe premise nefondate, nesustenabile. 

Christian Năsulea: E suficient să ne uităm la ce se întâmplă la noi în țară de șapte ani de când suntem în deficit excesiv. Se ajunge la deficit care atrage după sine consecințe grave pentru funcționarea statului. Același lucru se poate întâmpla și statului și guvernului federal american în momentul în care lipsesc niște surse de venit care să fie suficient de importante. 

Marius Pancu: Adică recesiune și acolo. Recesiune la noi tehnică.

Christian Năsulea: Recesiune reală, criză, pierdere de locuri de muncă, lucruri pe care îl știm deja din 2008, lucru care atrage în cascadă probleme similare și pe partea cealalta a globului unde din păcate ne aflăm și noi. Deci aceasta este chestiunea gravă cu care ne confruntăm și noi, nu doar partenerii noștri comerciali americani.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰