Armenia şi Azerbaidjan sunt din nou pe picior de război: noi lupte la graniţă. Erevanul cere intervenţie internaţională

Armenia şi Azerbaidjan au anunţat marţi confruntări de amploare la graniţă, soldate cu moartea unor soldaţi azeri, în cea mai recentă izbucnire de violenţă între cele două ţări. Schimburi frecvente de focuri de armă au fost raportate de-a lungul frontierei comune de la sfârşitul războiului din 2020 dintre Erevan şi Baku din cauza regiunii Nagorno-Karabah.

Ministerul Apărării azer a acuzat Armenia de ''acte subversive pe scară largă'' în apropierea districtelor Dashkasan, Kelbajar şi Lashin de la graniţă, adăugând că poziţiile armatei sale ''au fost atacate, inclusiv cu mortiere''.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Săptămâna trecută, Erevanul a acuzat Azerbaidjanul de uciderea unuia dintre soldaţii armeni într-un schimb de focuri la frontieră. Cele două ţări vecine au purtat două războaie - în anii '90 şi în 2020 - în regiunea Nagorno-Karabah, enclavă azeră populată majoritar de etnici armeni. 

Cele două ţări au convenit marţi dimineaţă o încetare a ostilităţilor în Nagorno-Karabah, însă înţelegerea a fost încălcată după numai câteva minute, au anunţat media azere, potrivit Reuters. Un acord de încetare a focului a intrat în vigoare la orele locale 09:00 (05:00 GMT), potrivit relatărilor de presă şi unei surse care a solicitat anonimatul, dar media azere au informat că acordul a fost încălcat la scurt timp. Pe de altă parte, miniştrii apărării din Rusia şi Armenia au discutat marţi dimineaţă şi au decis să adopte măsuri pentru a stabiliza situaţia la frontiera armeano-azeră, a declarat Ministerul Apărării armean, citat de Interfax.

Istoria conflictului dintre Armenia şi Azerbaidjan

Armenia şi Azerbaidjan au dus două războaie - în anii 1990 şi în 2020 - în regiunea Nagorno-Karabah.  Şase săptămâni de lupte din toamna anului 2020 au provocat peste 6.500 de morţi şi s-au încheiat cu o încetare a focului intermediată de Rusia.

Ca parte a acordului, Armenia a cedat zone de teritoriu pe care le controlase de zeci de ani, iar Moscova a desfăşurat aproximativ 2.000 de soldaţi ruşi de menţinere a păcii pentru a supraveghea fragilul armistiţiu. În timpul discuţiilor mediate de Europa de la Bruxelles, în mai şi aprilie, preşedintele azer Ilham Aliev şi prim-ministrul armean Nikol Pashinian au convenit să "avanseze discuţiile” cu privire la un viitor tratat de pace.

Premierul Nikol Pashinian a vorbit la telefon cu preşedintele rus Vladimir Putin, preşedintele francez Emmanuel Macron şi secretarul de stat american Antony Blinken, care şi-au exprimat regretul faţă de agresiunea de la Baku. În timpul acestor discuţii, Pashinian a spus că speră într-un "răspuns adecvat din partea comunităţii internaţionale” în faţa „agresiunii” Azerbaidjanului.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰