Ce a obținut Trump în Groenlanda după luni de ameninţări şi tensiuni. Detaliile acordului semnat la New York
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
SUA și Danemarca au semnat pactul de securitate privind Groenlanda. Insula nu devine teritoriu american, așa cum anunța Donald Trump, dar acordul prevede că americanii vor moderniza și extinde prezența militară și vor putea decide asupra investițiilor făcute pe insulă de țări din afara NATO.
Președintele Donald Trump, premierul danez Mette Frederiksen și premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, au semnat acordul în cadrul unei ceremonii trilaterale organizate după discursul lui Trump de la ONU.
Ce prevede de fapt pactul de securitate privind Groenlanda
Documentul prevede o prezență militară americană mai mare pe insula care a creat tensiuni între SUA și NATO pentru că este bogată în resurse minerale și se află într-o poziție strategică. Premierul danez a ținut să precizeze la final că acordul respectă dreptul Groenlandei la autodeterminare.
Acordul, semnat la Adunarea Generală a ONU de la New York, nu merge atât de departe cât își dorea Trump, explică Reuters. Liderul de la Casa Albă voia ca SUA să anexeze Groenlanda cu forţa sau prin cumpărare și să o transforme în teritoriu american, pentru a contracara prezența tot mai mare a Rusiei și Chinei în regiunea arctică.
Groenlanda este de trei ori mai mare decât statul Texas și are o populație de doar 57.000 de oameni. Fostă colonie, insula este în prezent teritoriu semiautonom care face parte din Regatul Danemarcei. Este situată între Arctica și America de Nord și dispune de resurse energetice vaste.
Practic, noul acord modifică tratatul de apărare semnat în 1951, care oferea baza legală pentru prezența militară americană în Groenlanda. Totuși, înțelegerea oficializează o prezență militară americană mai mare pe insulă. Acesta era, de altfel, și scenariul discutat după ce liderii Groenlandei s-au opus ferm ca insula să fie preluată de SUA.
Textul acordului, publicat de Casa Albă după ceremonie, prevede că SUA pot instala în Groenlanda sistemul de apărare "Golden Dome", destinat rachetelor balistice. De altfel, cea mai scurtă rută dintre Europa și America de Nord trece prin zona arctică, iar acolo se află și cea mai nordică bază militară americană.
Documentul prevede, de asemenea, că Washingtonul ar putea solicita în viitor și alte baze, detaliile urmând să fie stabilite de comun acord.
Acordul nu are termen de expirare, dar oferă acces extins pe teritoriul Groenlandei și în apele sale teritoriale pentru aeronavele și navele americane și interzice statelor din afara NATO să aibă instalații militare pe insulă.
Înțelegerea vorbește și de restricții asupra investițiilor străine. Blochează, practic, statele și investitorii din țări care nu fac parte din NATO, nu sunt partenere NATO sau nu sunt membre ale Uniunii Europene să controleze sau să aibă o influență semnificativă în sectoare considerate deosebit de sensibile, cum ar fi infrastructura critică și exploatarea resurselor. Acordul mai trebuie aprobat de parlamentele Danemarcei și Groenlandei.
Trump susține că acordul oferă americanilor control permanent asupra securității Groenlandei
În discursul susținut în fața liderilor mondiali reuniți la ONU, înainte de ceremonia de semnare, Trump a declarat că acest acord oferă Statelor Unite "control permanent asupra securității și asupra tuturor celorlalte necesități de pe acel teritoriu".
"Niciun adversar al SUA nu va mai avea vreodată permisiunea de a stabili o prezență militară în Groenlanda sau de a face investiții sensibile acolo fără aprobarea noastră expresă, în scris", a declarat Trump.
La conferința de presă organizată după semnare, Jens-Frederik Nielsen a spus că relația cu Statele Unite trebuie acum reparată, pentru că încrederea cetăţenilor în Washington a fost afectată.
"Cred că această criză s-a încheiat, dar nu cred că acest conflict s-a terminat în sensul că acordul ar putea la fel de bine să fie folosit, dacă americanii doresc asta, ca o platformă prin care să forțeze obținerea unor concesii suplimentare", a explicat pentru Reuters Mikkel Vedby Rasmussen, profesor de științe politice la Universitatea din Copenhaga.
Statele Unite au deja pe insula baza militară Pituffik. Acordul permite deschiderea a două noi baze militare: cea de la Narsarsuaq, unde, în perioada Războiului Rece, a fost o bază aeriană, și cea de la Mestersvig, care este folosită în prezent de Sirius Dog Sled Patrol, o unitate a forțelor speciale daneze.
"Vom construi două baze militare foarte importante", a declarat Trump în discursul său de la ONU.
