Cheltuielile Rusiei pentru războiul lui Putin în Ucraina depăşesc bugetul alocat cu 28 de miliarde de dolari

Ministrul rus al Finanţelor a solicitat guvernului, în februarie, îngheţarea cheltuielilor planificate în alte domenii pentru a acoperi costurile generate de război, dezvăluie Financial Times citând un document oficial. El avertiza că, într-un "scenariu negativ", depășirea bugetului pentru război, calculată la 2.000 de miliarde de ruble, ar putea ajunge în acest an până la 4.000 de miliarde de ruble. Scrisoarea arată că Moscova se așteaptă la o depășire similară, de 4.000 de miliarde de ruble, și în 2027 și 2028.

Solicitarea arată dificultăţile Rusiei de a finanţa războiul, deşi a alocat 16,84 trilioane de ruble, aproximativ 238 de miliarde de dolari, adică aproape 40% din bugetul acestui an, pentru apărare şi securitate, explică sursa citată.

Kremlinul estimase un deficit bugetar de 3,8 trilioane de ruble pentru întreg anul 2026. În primele patru luni ale anului, însă, bugetul Rusiei este deja pe minus cu 5,9 trilioane de ruble, adică 2,5% din PIB, cel mai mare deficit de când Putin a ordonat invadarea Ucrainei, în 2022. Cheltuielile de război ar putea împinge bugetul Rusiei şi mai adânc în deficit, dacă nu vor putea fi făcute tăieri în alte domenii.

Totuși, este menționat că, din februarie, când a fost făcut demersul, bugetul Rusiei a primit un impuls de pe urma războiului din Iran, care a dus preţul petrolului peste 100 de dolari pe baril pentru prima dată în ultimii 4 ani. Totuși, este puţin probabil ca veniturile suplimentare generate de preţurile mai mari la petrol și gaze să fie suficiente pentru a acoperi cheltuielile tot mai mari ale Kremlinului pentru războiul din Ucraina.

Într-un interviu publicat miercuri de ziarul rus Kommersant, Siluanov a spus că Ministerul Finanţelor revizuieşte bugetul pentru a ţine cont de "schimbările condiţiilor macroeconomice" şi de "necesitatea de a concentra resurse suplimentare pe domenii prioritare importante".

El a spus, de asemenea, că sunt posibile noi reduceri bugetare. "Rezervele noastre nu sunt infinite. Nu ne putem permite puncte slabe în finanţe, în timp ce în lume au loc transformări atât de mari. Guvernul lucrează constant pentru stabilizarea şi echilibrarea finanţelor statului".

Siluanov a declarat luna aceasta că, în aprilie, Rusia a avut venituri excedentare de 200 de miliarde de ruble, aproximativ 2,8 miliarde de dolari, din exporturile de energie. Dar a adăugat că, în martie, veniturile așteptate din energie au fost cu aproximativ aceeași sumă sub estimări.

De ce nu a putut profita Rusia de prețul mai mare la petrol şi gaze? În primul rând, statul rus subvenționează companiile petroliere pentru a limita scumpirea benzinei pe piața internă. În al doilea rând, rubla s-a întărit și este la unul dintre cele mai ridicate niveluri față de dolar din ultimii mai bine de trei ani.

Ministerul Economiei și-a redus luna aceasta prognoza de creştere pentru 2026 cu aproape un punct procentual, până la doar 0,4%. Acum estimează o creştere a PIB-ului de 1,4% anul viitor şi de 1,9% în 2028, o scădere puternică faţă de previziunile făcute în septembrie anul trecut, de 2,8%, respectiv 2,5%.

"Economia nu arată spectaculos, dar este rezilientă. Totuşi, bugetul este subiectul numărul unu, în presă, în declaraţiile băncii centrale şi în discuţiile din culise. Oamenii se uită la buget ca să înţeleagă: ce urmează? Va mai fi loc pentru reduceri de dobândă şi ce taxe vor mai fi majorate? Când vor ajunge la noi?", a explicat Sofya Donets, economist-şef la T-Investments, companie cu sediul la Moscova.

Cei mai importanţi oficiali ruși din domeniu au recunoscut dezechilibrele tot mai mari din economie, dar le prezintă ca parte a unui ciclu obişnuit de avânt şi contracţie. Unele voci au început totuşi să pună problemele economice pe seama cheltuielilor de război ale Rusiei. Un parlamentar rus a declarat săptămâna trecută pentru o publicaţie din Siberia că războiul trebuie să se încheie "cât mai curând posibil" din cauza efectelor economice ale cheltuielilor militare ridicate.

"Despre ce dezvoltare, investiţii şi alocare de capital poţi vorbi când 40% din bugetul federal merge către apărare şi securitate? Tancurile şi obuzele nu au nicio valoare de consum... ele asigură locuri de muncă şi salarii în industria de apărare, dar alimentează şi inflaţia şi reduc alte cheltuieli, precum serviciile sociale şi investiţiile", a spus Renat Suleimanov.

Alexandra Prokopenko, fost oficial al băncii centrale, a spus că scrisoarea lui Siluanov arată că Rusia prioritizează cheltuielile pentru război în detrimentul tuturor celorlalte domenii. "Ministerul Finanţelor are nevoie de bani pentru război, aşa că, orice s-ar întâmpla, nu apărarea şi securitatea sunt tăiate, ci achiziţiile, subvenţiile pentru companii şi finanţarea instituţiilor publice", a spus Prokopenko, în prezent cercetătoare la Carnegie Russia Eurasia Center, un think-tank din Berlin.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰

Înapoi la Homepage