China se alătură războiului hibrid al Rusiei împotriva Europei - opinie Bloomberg

Timp de decenii, Europa a fost un exemplu al păcii post-Război Rece. Astăzi, se confruntă cu un război durabil, care escaladează. Epilogul discuțiilor de pace dintre președintele Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin, din august, a fost o intensificare a războiului Rusiei împotriva Ucrainei, combinată cu o creștere dramatică a războiului hibrid al Moscovei împotriva însăși Europei, scrie Hal Brands, editorialist la Bloomberg Opinion și deținător al titlului de profesor "Henry Kissinger Distinguished" la Școala de Studii Internaționale Avansate a Universității Johns Hopkins.

Războiul hibrid al Moscovei acaparează întreaga Europă

Această campanie de intimidare, constrângere și subversiune cuprinde acum aproape întreaga Europă. Ea anticipează un viitor marcat de tensiune și insecuritate pentru un continent care a considerat mult timp liniștea drept o normalitate. Indiciile, doar din ultimele săptămâni, sunt numeroase: zboruri persistente de drone au perturbat traficul aerian european, avioane de război ruse au încălcat spațiul aerian al Estoniei, iar agenți susținuți de Moscova ar fi încercat, fără succes, să influențeze rezultatul alegerilor recente din Republica Moldova. În august, Rusia ar fi bruiaj sistemele de navigație ale avionului președintei Consiliului European, Ursula von der Leyen.

Există și un tipar mai amplu: tăierea cablurilor submarine din Marea Baltică, tentative de a destabiliza Balcanii și acțiuni de supraveghere amenințătoare asupra fibrelor optice submarine din Atlantic. Sabotajul, comploturile de asasinat și ingerințele politice ruse au afectat o mare parte a continentului în ultimii ani. Putin erodează Europa în timp ce continuă să lovească Ucraina.

Motivele sale sunt complexe. Războiul hibrid este menit să pedepsească Europa pentru sprijinul acordat rezistenței ucrainene. Totodată, este un avertisment pentru țările europene să nu trimită trupe în Ucraina după un posibil armistițiu. Mai profund, războiul hibrid urmărește să slăbească și să destabilizeze jumătatea estică a alianței transatlantice, care de multă vreme a contracarat influența rusă, și să o divizeze de cea vestică.

Liderul sovietic Nikita Hrușciov spunea cândva că "visul cel mai drag" al Moscovei era să despartă SUA de Europa. Ideologiile se schimbă, dar imperativele geopolitice rămân.

Europa, între presiunea Rusiei și ezitările SUA

Cu un președinte american ambivalent față de alianța transatlantică, Moscova urmărește provocări care să semene teamă în Europa, dar să provoace o reacție apatică la Washington. Dacă Rusia va continua să crească presiunea, în timp ce SUA își mută atenția spre alte priorități, o Europă slab înarmată s-ar putea regăsi pe cont propriu.

Putin a reușit, cu siguranță, să atragă atenția continentului. Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a declarat că Europa se confruntă cu "cea mai dificilă și periculoasă situație" de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Comando-uri franceze au urcat recent la bordul unei nave ruse care ar fi lansat drone deasupra Danemarcei și Norvegiei. Liderii europeni discută despre construirea unui "zid anti-drone" pentru apărare și amenință cu doborârea oricărei aeronave care le încalcă spațiul aerian.

Unele ministere ale apărării europene se tem că războiul hibrid ar putea deveni unul deschis: Rusia ar putea încerca să submineze securitatea continentului printr-o acțiune directă asupra Estoniei sau a unei alte țări vulnerabile din est.

Acest scenariu este posibil, dar puțin probabil, atâta vreme cât armata rusă este blocată în Ucraina. Putin s-a arătat, de regulă, precaut în a începe o confruntare totală cu o alianță nucleară. Totuși, riscul unui incident violent, un schimb de focuri în cazul în care Polonia sau Danemarca ar doborî o aeronavă rusă, este în creștere. Cascadoriile subversive ale Moscovei sunt extrem de periculoase: agenții ruși ar fi fost aproape de a doborî un avion cargo deasupra Germaniei, cu potențiale consecințe letale.

Europa, divizată sub ameninţare

Tensiunile tot mai mari subliniază urgența reînarmării europene și necesitatea de a câștiga timp pentru acest proces, menținând Ucraina în luptă. Ar fi o greșeală gravă să se creadă că războiul hibrid al Rusiei se va opri prea curând.

Rusia lui Putin devine tot mai agresivă. Sistemul politic a devenit violent și aproape fascist, iar economia este mobilizată integral pentru război. Putin consolidează legături tot mai strânse cu alți adversari ai Statelor Unite, precum China și Coreea de Nord. El crede că țara sa se află deja într-un conflict existențial cu "Occidentul colectiv".

Această confruntare va continua, într-o formă sau alta, chiar și după încheierea războiului din Ucraina. Este posibil chiar să se intensifice, pe măsură ce China susține ofensiva Rusiei sub pragul unui război deschis.

Implicarea Chinei în Europa nu este la fel de agresivă ca cea a Rusiei, dar nave chineze au fost implicate în incidente de tăiere a cablurilor submarine din Marea Baltică. Atacurile cibernetice chineze sunt tot mai frecvente și mai sofisticate. Oficialii occidentali afirmă că există o simbioză tot mai evidentă între campaniile de dezinformare ale Moscovei și Beijingului.

Beijingul încearcă, de asemenea, să creeze falii în comunitatea transatlantică prin cultivarea unor state mai sărace din sud-estul Europei, adesea conduse de guverne iliberale. Obiectivul este construirea unei "cortine de mătase" care să se întindă din Grecia până în Ungaria, divizând practic jumătatea sudică a continentului.

Indiferent de diferențele lor, atât China, cât și Rusia își doresc o Europă mai slabă și mai docilă. Întrebarea este dacă Statele Unite vor ajuta acest continent să-și mențină coeziunea și forța.

Tendințele din politica americană sunt ambigue. Trump a insistat ca Europa să se reînarmeze și, treptat, s-a arătat mai prietenos cu Ucraina și Europa, pe măsură ce s-a arătat mai frustrat de Putin. Totuși, el a subminat suveranitatea europeană cerând control asupra Groenlandei, o cerere care, nu demult, a fost catalogată de oficialii danezi drept o acțiune ostilă. Mesajul său constant rămâne acela că SUA ar trebui să poarte mai puțină responsabilitate pentru securitatea unui continent aflat la un ocean distanță.

Europa se confruntă cu o confruntare lungă și periculoasă cu o Rusie răzbunătoare. Iar lupta va fi cu atât mai grea dacă va fi nevoită să o ducă singură.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰