"Credeau că armata rusă se va dezintegra ca cea a lui Sauron". Planul secret de pace "respins" în 2023
Urmărește ObservatorNews pe Discover
O investigație Financial Times dezvăluie, pe surse, existența unui plan informal de pace în Ucraina, care ar fi ajuns pe masa lui Vladimir Putin în 2023, înainte ca războiul să împlinească un an. Propunerea este diferită de planul discutat în primăvara lui 2022 şi ar fi presupus retrageri teritoriale rusești în schimbul unor concesii legate de Crimeea și NATO. Potrivit condițiilor, planul ar fi fost mult mai avantajos pentru Ucraina decât ce oferă Vladimir Putin în prezent. Foști oficiali americani pun însă sub semnul întrebării sinceritatea lui Putin și şansele ca inițiativa să fi dus la un acord real.
Președintele rus Vladimir Putin ar fi fost dispus, la acea vreme, să revină la linia frontului din 24 februarie 2022, dacă Ucraina renunţa în schimb la aderarea la NATO și recunoştea de facto că Rusiei controlează Crimeea. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și șeful său de cabinet de atunci, Andrii Iermak, ar fi respins însă propunerea, iar americanii, aflați la acea vreme sub conducerea președintelui Joe Biden, nu ar fi încercat să îi convingă pe ucraineni să se răzgândească. Așa prezintă situația Financial Times, citând persoane implicate în discuții.
Cum au încercat un avocat, un bancher și un fost spion să evite Armageddonul nuclear
Informațiile apar într-o anchetă mai amplă, publicată în weekend de jurnaliștii britanici, despre o inițiativă diplomatică secretă, desfășurată între 2022 și 2023, prin care trei persoane cu relații la nivel înalt în Rusia și Statele Unite au încercat mai întâi să împiedice un război nuclear, iar apoi să negocieze încheierea războiului din Ucraina. Este vorba de Richard Conn, avocat american cu contacte în Consiliul Național de Securitate al SUA, Bob Foresman, bancher american cu vechi relații în Rusia, și Matthias Warnig, fost agent Stasi şi director al Nord Stream, şi un apropiat al lui Vladimir Putin.
Pe 3 martie 2022, la aproximativ o săptămână după declanșarea invaziei în Ucraina, un om de afaceri rus care avea legături la nivel înalt în Kremlin l-ar fi sunat agitat pe avocatul american Richard Conn ca să-i spună că Rusia considera acțiunile americanilor o amenințare existențială și că Vladimir Putin era pregătit să folosească arme nucleare tactice în Ucraina pentru a câștiga războiul. Conn, Foresman şi Warnig au format fără niciun mandat oficial, un canal secret prin care să evite un armageddon nuclear, scrie Financial Times. După o serie de mesaje criptate și întâlniri secrete i-ar fi transmis lui Putin asigurări de la Washington că americanii nu urmăreau schimbarea regimului la Moscova sau distrugerea Rusiei.
Inițiativa privată a celor trei a evoluat ulterior într-un presupus plan de pace pentru Ucraina, după ce s-au întâlnit cu producătorul ucrainean de film Alexander Rodnianski, care participase deja la pregătirea negocierilor de la Istanbul din 2022. Warnig menținea legătura cu Putin, iar Rodnianski, cu Zelenski și Iermak.
Ce prevedea presupusul proiect de acord de pace din 2023
Potrivit planului relatat de FT, Rusia ar fi trebuit să își retragă trupele dintr-o mare parte a celor patru regiuni pe care le declarase "anexate" în toamna anului 2022. Noua linie de demarcație aproape ar fi urmat granița existentă înainte de război. Rusia ar fi păstrat Crimeea și teritoriile din Donbas pe care le controla înainte de invazie.
Potrivit articolului, Ucraina ar fi trebuit să recunoască că ruşii controlează Crimeea și să îi ofere Moscovei un coridor terestru către peninsulă. Încetarea focului ar fi urmat să fie garantată de NATO, care ar fi oferit Ucrainei garanții de securitate. La rândul său, Rusia ar fi trebuit să negocieze cu Statele Unite propriile garanții de securitate.
Pe 1 februarie 2023, Warnig le-ar fi comunicat membrilor grupului că Putin citise documentul rând cu rând, încercuise anumite pasaje și făcuse adnotări. Liderul de la Kremlin ar fi acceptat propunerea privind linia frontului. Potrivit lui Warnig, Putin a spus că nu putea accepta aderarea Ucrainei la NATO, dar era deschis ideii de aderare la Uniunea Europeană și unor mecanisme de securitate după modelul negocierilor de la Istanbul.
"Dacă putem ajunge la un acord asupra graniței și asupra NATO, atunci putem discuta despre orice altceva", ar fi spus Putin citat de Warnig. Subliniem că este vorba despre relatarea furnizată de Warnig, care se referă la Putin ca la un "prieten". Financial Times nu a confirmat independent că Moscova acceptase un acord.
Kievul credea că "armata rusă se ve dezintegra ca cea a lui Sauron în Stăpânul Inelelor"
Alexander Rodnianski, producătorul ucrainean care a participat la elaborarea presupusului plan de pace și care a fost trimis să îl prezinte conducerii de la Kiev, susține că propunerea a fost respinsă de Ucraina la vremea respectivă. După succesele militare de la Harkov și Herson, conducerea ucraineană considera că se află într-o poziție favorabilă. Rodnianski de-abia i-a convins pe Zelenski și Iermak să se uite la documentele de pe telefonul său, potrivit acestuia.
Amândoi ar fi declarat că nu îi vor face lui Putin nicio concesie în privința granițelor și că sunt convinși că pot obține mai mult. Rodnianski, care considera că Statele Unite ar trebui să facă presiuni asupra Ucrainei pentru a accepta acordul, a avut impresia că cei doi se comportau ca și cum armata rusă urma să se dezintegreze brusc, asemenea forțelor lui Sauron de la sfârșitul filmului "Stăpânul Inelelor".
Conn și Foresman sperau să pună capăt războiului din Ucraina înainte ca acesta să împlinească un an, pe 24 februarie 2023. Perspectivele de pace s-au destrămat însă sub ochii lor, scrie FT.
Pe 18 februarie, cei doi americani s-au întâlnit din nou cu Warnig, care le-a transmis de această dată un alt mesaj. Putin și-ar fi informat consilierul de politică externă, Iuri Ușakov, și alți trei oficiali de rang înalt despre canalu lor neoficial și i-ar fi cerut lui Ușakov să verifice mandatul americanilor în cadrul următoarei sale discuții cu Jake Sullivan, consilierul pentru securitate națională al SUA de la acea vreme.
Potrivit lui Putin, Sullivan i-ar fi transmis lui Ușakov că Statele Unite nu susțin acest canal de comunicare și consideră suficiente canalele oficiale deja existente. Fără sprijinul Washingtonului, inițiativa a fost abandonată. Contraofensiva ucraineană din vara anului 2023 nu și-a atins obiectivele, iar un an mai târziu pretențiile lui Putin pentru a face pace au devenit mult mai dure.
Grupul celor patru este convins, scrie FT, că Statele Unite și Ucraina au ratat în 2023 o oportunitate de a face pacea în condiții mult mai bune decât cele pe care Putin ar fi dispus să le accepte în prezent. Cu toate acestea, foști oficiali americani contactați de FT și-au exprimat îndoiala că Putin ar fi fost cu adevărat dispus să negocieze la acea vreme și că un canal neoficial ar fi avut șanse să influențeze cursul războiului.
Un alt aspect important este că poziția lui Putin reiese exclusiv din relatările lui Warnig. Nu există nicio confirmare independentă legată de poziția Moscovei, iar textul integral al presupusului document care a ajuns la Kremlin și Kiev nu a fost făcut public.
Deputat ucrainean: "Personajul-cheie a fost Abramovici"
Deputatul ucrainean Oleksii Goncharenko a confirmat într-o postare pe X existența planului de acord de pace din 2023. "Confirm existența planului de acord de pace din 2023, care a fost divulgat publicației FT", a scris acesta. Totodată, el a transmis că dorește să "adauge câteva detalii din interior, pe care puțini oameni le cunosc".
Potrivit lui Goncharenko, negocierilenu s-au desfășurat doar prin intermediul lui Rodnianski. Personajul-cheie a fost Roman Abramovici. Oligarhul rus, fostul patron de la Chelsea, fusese implicat și la negocierile de la Istanbul din primăvara lui 2022, în calitate de mediator neoficial.
Declarația lui Goncharenko nu a fost confirmată independent, iar Financial Times nu îl menționează pe Abramovici în articolul său.
Potrivit lui Goncharenko, Kremlinul ar fi fost dispus să cedeze centrala nucleară de la Zaporojie. Rușii ar fi acceptat și ca cele 300 de miliarde reprezentând activele lor înghețate în Occident să fie folosite pentru reconstrucția Ucrainei, cu mențiunea "inclusiv a teritoriilor ocupate", adică a zonelor aflate sub control rusesc.
În ceea ce privește Crimeea, nu ar fi fost vorba despre recunoașterea peninsulei ca teritoriu rusesc, subliniază parlamentarul. Kievul ar fi trebuit să recunoască doar faptul că peninsula "se află în prezent sub controlul Rusiei (ceea ce, de altfel, este adevărat)". În plus, Ucraina ar fi trebuit să dea garanții, printr-o lege, că nu mai urmărește recucerirea militară a Crimeei.
Rusia ar fi trebuit să construiască pe propria cheltuială un coridor terestru către Crimeea, format dintr-o autostradă și o linie de cale ferată. Cea mai dificilă problemă ar fi fost modul în care urma să fie asigurată paza acestui coridor. Din acest motiv, susține Goncharenko, rușii ar fi fost dispuși să renunțe la orașul Melitopol, din regiunea Zaporojie, dar nu și la Tokmak. Partea rusă s-ar fi temut că, dacă ar fi făcut-o, Ucraina ar fi putut întrerupe coridorul prin atacuri de artilerie.
Zelenski a respins atunci propunerea, potrivit lui Goncharenko.
