Europenii tot nu se înțeleg cine să vorbească cu Putin. Cele trei tabere formate la Bruxelles
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Statele europene se ceartă în continuare cine ar trebui să vorbească în numele lor cu Rusia. La Bruxelles s-au format 3 tabere: tabăra Antonio Costa, tabăra Kaja Kallas și tabăra Franța-Germania. Miza nu este doar cine va reprezenta Europa, ci și câtă influență vor avea europenii asupra unui eventual acord de pace care ar putea schimba arhitectura de securitate a continentului. Asta în condiţiile în care Vladimir Putin vrea retragerea trupelor NATO de la granițele Rusiei și ca Europa să nu trimită trupe în Ucraina. Moscova nu doreşte implicarea directă a UE în negocieri. Kievul insistă ca aliații europeni să participe la discuții, de teama că, fără ei, Washingtonul ar putea accepta concesii favorabile Moscovei. Deși emisarii americani susțin că Putin ar fi acceptat, în principiu, participarea Europei la negocieri, Moscova nu a confirmat oficial acest lucru.
UE tot nu a găsit un răspuns la întrebarea cine vorbește în numele Europei, deși toate statele sunt de acord ca Europa să se alăture negocierilor care implică Moscova, Kievul și Washingtonul.
Cele trei tabere formate la Bruxelles
Liderii statelor membre, reuniți azi la Dublin, vor continua disputele. Potrivit Politico, care citează diplomați și oficiali europeni, blocul comunitar este împărțit în cel puțin trei tabere.
Prima îl susține tot mai mult pe președintele Consiliului European, Antonio Costa. Funcția sa îl face de altfel un candidat firesc pentru reprezentarea blocului comunitar.
În prezent, el se bucură de cel mai larg sprijin în capitalele europene, iar experiența sa de fost premier al Portugaliei îi asigură un anumit grad de neutralitate, potrivit unui diplomat european.
Într-o altă tabără se află Franța și Germania, cele două puteri ale blocului care nu doresc să renunțe la locurile lor de la masa negocierilor în favoarea Bruxelles-ului.
Cea mai mică tabără, ca susținere, este cea a șefei diplomației europene, Kaja Kallas, despre care un oficial UE a spus în trecut că mănâncă ruși la micul dejun.
Și ea ar fi o alegere logică, însă principala problemă este că, din cauza discursului ei agresiv la adresa Rusiei, Kremlinul nu va dori să stea de vorbă cu ea și ar deveni practic un obstacol în calea negocierilor. Este puțin probabil ca Moscova să accepte să discute cu ea.
"E o glumă, nu-i așa? Este probabil cea mai proastă persoană pe care ai putea-o alege", a spus un alt diplomat european despre scenariul ca Kallas să reprezinte UE la discuțiile cu rușii.
Alții susțin că tocmai această reputație agresivă la adresa Rusiei o transformă pe șefa diplomației europene într-o candidată ideală pentru această funcție.
"Ar avea mult mai mult sens. Exact așa ar proceda Putin. Ar alege persoana cu care nu vreți să discutați", a declarat un alt diplomat european de rang înalt.
"Nu trebuie să-i placă lui Putin", a declarat premierul estonian Kristen Michal, care a făcut și o glumă pe tema neînțelegerilor: "S-ar putea face chiar o emisiune de televiziune despre asta"
Cel mai mare obstacol însă s-ar putea să nu fie Putin, ci cele mai mari două capitale ale UE, Parisul și Berlinul. Cele două puteri politice și economice ale UE nu vor să ofere pe tavă Bruxelles-ului monopolul reprezentării Europei la negocieri.
Cancelarul Friedrich Merz și-a exprimat clar opoziția spunând că participarea țărilor din formatul E3, adică Franța, Germania și Regatul Unit reprezintă "un format bine consolidat".
"Colaborăm la această sarcină cu cinci reprezentanți din Germania, Regatul Unit, Franța, Italia și Polonia. Nu văd absolut nicio problemă să păstrăm lucrurile așa", a spus Merz.
Nici Parisul nu are prea multe motive să renunțe la locul său la masa negocierilor.
Franța este membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU și este singura țară UE cu propriul arsenal nuclear, ceea ce îi conferă o influență diplomatică și militară pe care nicio instituție europeană nu o poate reproduce, a declarat eurodeputatul francez Fabrice Leggeri, din partidul Adunarea Națională.
El a completat că îi este "greu să-și imagineze" că Antonio Costa sau Kaja Kallas ar putea vorbi în numele Parisului.
Premierul Estoniei le transmite voalat că nimic nu împiedică Franța și Germania să poarte discuții bilaterale cu Moscova. Însă, atunci când vine vorba despre decizii care afectează întregul continent, Parisul și Berlinul trebuie să accepte "politica bazată pe consens".
"Asta înseamnă Uniunea Europeană. Este baza unei astfel de politici consensuale, care ne permite să rămânem cu toții uniți și să avem aceeași poziție în fața Rusiei", a transmis acesta.
Este puțin probabil ca liderii UE să decidă azi un reprezentant. Cert este că europenii nu au prea mult timp la dispoziție. Volodimir Zelenski a îndemnat Uniunea Europeană să se grăbească și să aleagă pe cineva, pe oricine, care să vorbească în numele blocului.
"Cred că nu mai târziu de noiembrie trebuie să decidem cine va reprezenta Europa la negocieri", a spus el.
Rusia nu vrea implicarea directă a UE în negocieri. Americanii spun că Putin a acceptat
Potrivit AP, europenii nu se ceartă doar pe cine să trimită la discuțiile cu rușii. Nu este clar dacă Europa ar trebui reprezentată de o singură persoană sau de o echipă şi în special ce ar presupune exact și ce atribuții are acest rol.
Kievul se teme să lase negocierile exclusiv în mâinile americanilor, care, de multe ori, au părut să încline spre pozițiile Moscovei.
Pe de altă parte, Rusia nu dorește implicarea directă a țărilor europene în negocieri, pe care le acuză că finanțează și înarmează armata ucraineană. Liderii europeni nu au nici ei încredere în președintele Donald Trump pentru a negocia cu Vladimir Putin în numele lor.
Liderii europeni se tem că Putin îl va presa pe Trump să susțină un acord de pace care va slăbi nu doar Ucraina, ci și securitatea Europei în general. De altfel Putin a cerut retragerea trupelor NATO de la granițele Rusiei și ca Europa să nu trimită vreodată trupe militare în Ucraina.
Ginerele lui Trump, Jared Kushner și Volodimir Zelenski au declarat, după întâlnirea de joi seară de la Dublin, că Europa va participa la următoarea rundă de discuții. Zelenski a subliniat că Europa va trimite o echipă de negociatori care va avea "un cuvânt de spus".
Emisarii americani susțin că Putin a acceptat, în principiu, prezența Europei, dar Kremlinul nu a confirmat nimic oficial. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că europenii trebuie mai întâi să-și desemneze un reprezentant.
El a ironizat disputele din UE, comparându-i pe europeni cu "păianjenii într-un borcan". "Dacă cineva ia inițiativa de a stabili contactul cu partea rusă, acești oameni riscă să fie ostracizaţi", a spus Peskov.
AP scrie că disputele dintre liderii europeni amintesc de o întrebare celebră, atribuită eronat fostului secretar de stat american Henry Kissinger: "Pe cine sun dacă vreau să sun în Europa?"
