Fake news-ul de pe Instagram şi TikTok care a făcut 60.000 de marocani să ia cu asalt Ceuta
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Un val uriaş de migranţi a ajuns la graniţa enclavei spaniole Ceuta, în nordul Africii, după ce pe Instagram, Facebook şi TikTok au început să circule informaţii potrivit cărora frontiera cu Marocul ar fi fost deschisă. În doar câteva zile, aproximativ 60.000 de oameni au ajuns în zonă, iar peste 80 au murit pe ambele părţi ale graniţei. Autorităţile marocane şi spaniole vorbesc despre dezinformare şi reţele de trafic, însă mulţi dintre migranţii întorşi acasă resping aceste explicaţii.
Totul a început cu postări pe Instagram care sugerau că frontiera Spaniei cu Marocul s-ar fi deschis. Apoi, pe Facebook au apărut utilizatori care urmăreau patrulele pazei de coastă, iar pe TikTok au fost publicate videoclipuri care indicau inclusiv traseele pe care migranţii ar fi putut înota.
După mii de distribuiri şi comentarii, tot mai mulţi marocani au ajuns să creadă că Europa devenise brusc accesibilă, scrie AP.
În doar câteva ore, tineri din mai multe zone ale Marocului au început să se îndrepte spre graniţa cu enclava spaniolă Ceuta. Autobuzele care mergeau spre oraşul marocan Fnideq, aflat în apropierea frontierei, s-au umplut. La fel şi trenurile regionale şi taxiurile.
Până când autorităţile au reacţionat, aproximativ 60.000 de oameni ajunseseră în Ceuta în doar câteva zile, cel mai mare val migrator dintre Maroc şi Spania din ultimii ani.
Peste 80 de migranţi au murit de ambele părţi ale graniţei. Unii s-au înecat, iar alţii au fost ucişi într-o busculadă, potrivit autorităţilor.
Aproape toţi migranţii care au supravieţuit s-au întors ulterior în Maroc, însă consecinţele evenimentelor continuă.
Zvonurile despre deschiderea graniţei au pornit din mediul online
În oraşul Larache, din nordul Marocului, aflat la aproximativ 150 de kilometri de Ceuta, trei prieteni au văzut un videoclip postat de un cont de Instagram numit Haraga Ceuta, care susţinea că frontiera urma să fie deschisă.
Termenul "haraga" este folosit în dialectul marocan pentru tinerii migranţi care îşi distrug actele de identitate şi încearcă să ajungă ilegal în Europa.
Postarea i-a convins pe Anas Amrani, Yahya Harak şi Ismail Atik că merită să îşi asume riscul călătoriei.
Pentru migranţii care încearcă să ajungă pe teritoriul spaniol, una dintre cele mai cunoscute rute începe în Fnideq, de unde mulţi încearcă să înoate aproximativ cinci kilometri în jurul digului care marchează frontiera. Alţii pleacă din satul apropiat Belyounech.
Un videoclip publicat pe TikTok indica traseul exact pe care înotătorii ar fi trebuit să îl urmeze.
Pe grupuri de Facebook precum Fnideq Bab Sebta, utilizatorii distribuiau capturi de ecran de pe platforme de monitorizare a navelor, pentru a identifica momentele în care patrulele pazei de coastă păreau mai puţin numeroase.
Unii cereau sfaturi despre folosirea bărcilor gonflabile, iar alţii puneau la vânzare costume de neopren.
"Am văzut pe internet că graniţa era deschisă şi am decis să merg", a povestit Omar Danbor, în vârstă de 17 ani, în timp ce se întorcea epuizat pe coastă.
Haos şi busculadă la digul de la graniţă
În momentul în care migranţii au ajuns pe ţărmul din Ceuta, la un dig îngust din beton s-a instalat haosul.
Mai mulţi migranţi intervievaţi de AP au povestit că oamenii au încercat în acelaşi timp să urce peste stâncile alunecoase, împingându-se şi căţărându-se unii peste alţii.
Unii spun că au văzut oameni căzuţi înapoi în apă şi prinşi sub ceilalţi migranţi, fără să mai poată ieşi la suprafaţă.
"Am călcat pe faţa unui mort în timp ce încercam să ies. Sper ca Dumnezeu să mă ierte pe mine şi pe toţi cei ale căror trupuri au fost găsite", a declarat Lahcen Kalouch, un migrant marocan care a reuşit să ajungă în Ceuta, înainte de a se întoarce acasă profund afectat.
Cel puţin 72 de oameni au murit pe partea spaniolă a frontierei. Alţi 11 şi-au pierdut viaţa pe partea marocană.
Zeci de mii de migranţi s-au întors între timp în Maroc, fie după ce au fost expulzaţi, fie de bunăvoie, din cauza lipsei de adăpost, hrană şi apă în Ceuta.
Unii migranţi au înţeles greşit noile măsuri adoptate în Spania
Confuzia a fost alimentată şi de interpretarea greşită a unor evoluţii juridice recente din Spania, inclusiv măsurile premierului Pedro Sánchez privind regularizarea imigraţiei şi o decizie judecătorească ce limitează posibilitatea autorităţilor de a-i returna imediat pe migranţii care ajung înot în Ceuta.
Măsurile privind regularizarea imigraţiei se refereau doar la persoane care locuiau deja în Spania înainte de 1 ianuarie, majoritatea provenind din America Latină şi intrând legal în ţară înainte de expirarea vizelor.
În Maroc, însă, unele persoane au interpretat politica drept o promisiune că li se va permite să rămână în Spania. Informaţia s-a răspândit rapid pe internet.
"Pedro Sanchez este un mincinos. Ne-a spus că, dacă venim, vom primi locuri de muncă şi acte, dar ne-au trimis înapoi", a declarat Adam Assil, un migrant din Casablanca, deşi Sánchez nu făcuse niciodată o asemenea promisiune.
Tentativele de a ajunge în Ceuta nu sunt neobişnuite, însă activiştii din domeniul migraţiei spun că acest episod a fost diferit prin viteza cu care zvonurile s-au amplificat pe internet şi au determinat mii de oameni să se îndrepte simultan spre enclavă.
Autorităţile din Maroc şi Spania se acuză reciproc
Autorităţile marocane susţin că valul migrator nu a fost unul spontan.
Ministerul de Interne de la Rabat a pus evenimentele pe seama "exploatării spaţiului digital" şi a "răspândirii de informaţii false".
Oficialii nu au prezentat dovezi, însă au anunţat deschiderea unei anchete. Guvernul spaniol a făcut declaraţii similare.
Autorităţile din Ceuta susţin că avertizaseră guvernul spaniol în legătură cu creşterea numărului de migranţi înainte de busculada de joi.
Ministerul spaniol de Interne a transmis luni că nu primise "niciun raport sau avertisment privind sosirea în masă a unor persoane în Ceuta" şi a lăudat cooperarea cu autorităţile marocane pentru trimiterea înapoi a majorităţii migranţilor.
"Nimeni nu a putut să explice cum au reuşit aceşti oameni să treacă de frontieră. Dacă un grup atât de mare poate traversa graniţa în aceste condiţii, acest lucru sugerează existenţa unei probleme de securitate mai ample, care nu a fost încă recunoscută public", a declarat Mustapha Azaitraoui, geograf marocan specializat în dinamica migraţiei.
Migranţii resping acuzaţiile privind reţelele de trafic
Atât Marocul, cât şi Spania au pus criza din Ceuta pe seama traficanţilor de persoane şi a reţelelor de contrabandă, susţinând că grupări infracţionale organizate au încurajat trecerile în masă ale frontierei.
Migranţii marocani întorşi acasă şi intervievaţi de AP resping însă, în mare parte, această explicaţie.
"Nimeni nu m-a traficat acolo. Am vrut să merg de bunăvoie, dar ţara aceea nu merită tot acest sacrificiu", a spus Kalouch.
"Nu există mafii. Graniţa era deschisă şi am trecut. Dar acum regret", a declarat şi Danbor.
Ministerul spaniol de Interne a transmis că anchetele privind reţelele de trafic continuă şi a precizat că Spania şi Marocul au desfăşurat operaţiuni comune împotriva acestor grupări.
Lipsa locurilor de muncă îi împinge pe tineri spre Europa
Economia Marocului este estimată să crească anul acesta cu 4,5%, iar ţara dispune de fabrici importante, porturi moderne şi are ambiţia de a deveni un centru regional pentru industria auto.
Pentru mulţi tineri marocani, însă, această transformare economică nu a însemnat şi apariţia unor locuri de muncă stabile.
Şomajul în rândul tinerilor rămâne ridicat: 37% dintre cei cu vârste între 15 şi 24 de ani nu au un loc de muncă. În rândul absolvenţilor de facultate, rata şomajului se apropie de 20%.
Visul migrării în Europa este alimentat adesea şi de poveştile rudelor care au emigrat şi s-au întors acasă cu maşini, haine noi şi valută.
Printre cei care au trecut frontiera s-a aflat şi un adolescent de 16 ani, crescut la câteva zeci de kilometri de Ceuta. Pentru el, Europa păruse dintotdeauna un vis suficient de apropiat încât să poată fi văzut, dar imposibil de atins. Când a văzut pe Facebook o postare care susţinea că frontiera este deschisă şi că mii de oameni reuşesc să treacă, s-a alăturat mulţimii.
Câteva zile mai târziu, era din nou pe partea marocană a graniţei şi plângea în timp ce le cerea străinilor bani pentru un taxi care să îl ducă acasă.
"Au tras cu gaze lacrimogene spre mine şi m-au lovit cu bastoanele. Nu este nimic pentru mine acolo", a declarat adolescentul, sub protecţia anonimatului, de teama stigmatizării după tentativa eşuată de trecere a frontierei.
"Am vrut doar să pot avea grijă de mama mea", a mai spus el.
