FT: SUA cer doar Ucrainei, nu şi Rusiei să retragă trupele din Donbas pentru crearea unei zone demilitarizate
Cea mai nouă versiune a planului de pace american pentru Ucraina nu prevede retragerea trupelor ruse din Donețk și Lugansk pentru a crea o zonă demilitarizată, relatează Financial Times. Un oficial ucrainean de rang înalt, care a analizat ultima versiune a propunerii, a declarat că americanii nu solicită Rusiei să părăsească teritoriile care, conform planului, ar urma să devină zona demilitarizată. În schimb, Statele Unite insistă ca forțele ucrainene să se retragă din pozițiile lor din regiunea Donețk.
Rusia și Statele Unite cer Ucrainei să se retragă de pe aproximativ 25% din regiunea Donețk și dintr-o fâșie mai mică a regiunii învecinate Lugansk, teritorii aflate încă sub control ucrainean. Este o zonă de mare importanță politică pentru Kiev, principalul bastion fortificat împotriva trupelor ruse, relatează Financial Times.
Centura de fortărețe pe care Donald Trump vrea să o dea ruşilor pentru pace
Regiunile Donețk și Lugansk formează împreună Donbas, o stepă de mărimea a jumătate din Anglia și similară ca suprafață cu statul american Virginia de Vest. Regiunea, plină de combinate metalurgice și mine de cărbune, era odinioară motorul industrial al Uniunii Sovietice. Chestiunea Donbasului rămâne complicată și astăzi, teritoriul fiind unul dintre cele mai sensibile puncte ale negocierilor de pace menite să pună capăt celui mai mare război din Europa de la 1945 încoace.
Încercând să revendice acest teritoriu prin negocieri, Kremlinul vrea să obțină ceea ce nu a reușit să cucerească, cu pierderi militare uriașe, din 2014 până în prezent. Controlul asupra Donbasului ar însemna cucerirea unei centuri de oraşe fortificate precum Pokrovsk, Kostantinivka, Drujkivka, Kramatorsk și Sloviansk, care au fost principalele puncte de rezistență împotriva trupelor ruse în estul Ucrainei.
Însă trupele ruse înaintează. Potrivit oficialilor militari ucraineni și analiștilor, ruşii controlează în prezent mare parte din Pokrovsk și au ajuns la marginea orașului Kostantinivka. Generalul ucrainean Oleksandr Sîrskîi a declarat marți că a ordonat o retragere parțială la Pokrovsk, deoarece pozițiile deveniseră de neapărat.
De ce se tem ucrainenii
O mare parte din cei peste 1 miliard de dolari cheltuiți anul trecut de Ucraina pentru apărare a fost direcționată spre Donbas. Fortificațiile din zonă pot fi observate de pe autostrăzile care străbat regiunea: linii de apărare în mai multe straturi, formate din sârmă ghimpată, tranșee, câmpuri minate și alte obstacole.
Relieful regiunii oferă Ucrainei un avantaj defensiv, dar dincolo de ea, spre vest, este teren plat iar Rusia ar putea avea spaţiu de manevră prin zone mai puțin populate, spun analiștii. Dacă ar cuceri sau ar primi prin negocieri aceste orașe-fortăreață, o idee susținută de SUA în cadrul unui posibil acord de pace, ar fi mai ușor pentru Rusia să pătrundă mai adânc în Ucraina.
Potrivit surselor citate, oficialii administrației Trump, în special trimisul special al președintelui, Steve Witkoff, au făcut presiuni în ultimele săptămâni asupra negociatorilor ucraineni să accepte un "schimb de teritorii", considerat o parte inevitabilă a unui acord de pace cu Moscova.
Witkoff, care s-a întâlnit personal de șase ori anul acesta cu președintele rus Vladimir Putin, este "obsedat" de ideea că, dacă Kievul ar ceda Moscovei cei 25% din estul regiunii Donețk pe care încă îi controlează, ar obţine o pace echitabilă și ar evita un război mai lung și mai devastator, au declarat doi oficiali ucraineni de rang înalt. Președintele Donald Trump susţine că Ucraina "nu are cărțile câștigătoare" și că va pierde mult mai mult pe front anul viitor dacă refuză concesii teritoriale rezonabile acum.
Mikola Bielieskov, analist la o organizație care achiziționează echipamente militare pentru armata ucraineană, a declarat că ideea americană de retragere unilaterală a Ucrainei pare a fi "cea mai bună încercare a echipei Trump de a găsi un compromis între pozițiile rusești și ucrainene" în negocieri. Dar avertizează că discuțiile privind Donbasul nu sunt favorabile Ucrainei, deoarece pot provoca "fracturi interne în Ucraina și ar expune regiunile vecine".
Zonă demilitarizată ca între Coreea de Nord şi de Sud
Alternativa ar fi refuzul de a ceda teritorii și riscul ca Washingtonul să-și retragă sprijinul. Președintele Volodimir Zelenski este categoric, și mulți oficiali europeni și analiști militari îi dau dreptate, că cederea de teritorii fără luptă ar însemna înghițirea unei "pilule otrăvite". Majoritatea analiștilor din Ucraina se așteaptă ca populaţia să aibă o reacţie extrem de dură față de orice concesie teritorială.
Primele versiuni ale planului lui Trump, cel în 28 de puncte, includeau crearea unei "zone tampon neutre, demilitarizate" după retragerea forțelor ucrainene din regiunea Donețk. Conform planului, zona ar urma să fie "recunoscută internațional ca aparținând Federației Ruse". Se menționa, de asemenea, că "forțele ruse nu vor intra în această zonă demilitarizată".
Luna trecută, Trump l-a trimis pe Dan Driscoll, secretarul Armatei SUA, la Kiev pentru a obține acordul lui Zelenski. În schimb, Driscoll a dat peste o administrație ucraineană profund îngrijorată și un grup de ambasadori europeni uluiți de propuneri. Unul dintre ei a descris întâlnirea ca fiind "greţoasă".
Driscoll a spus că administrația Trump este pregătită să ofere garanții de securitate pentru Ucraina, inclusiv crearea celei mai "high-tech" zone demilitarizate din lume. "Vom oferi cea mai puternică linie din lume", a spus el, potrivit mai multor ambasadori europeni prezenți.
Oficiali ucraineni implicați în negocieri spun că SUA au propus o zonă demilitarizată similară celei dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, stabilită în urma armistițiului de acum 72 de ani. Dar Zelenski crede că un astfel de scenariu ar fi o cale către un conflict înghețat, care ar oferi Rusiei timp să se regrupeze pentru o nouă ofensivă.
Emil Kastehelmi, analist militar în cadrul grupului finlandez Black Bird, e de părere că afirmațiile Rusiei despre o zonă demilitarizată nu pot fi luate în serios. "Ucraina ar putea accepta în principiu o astfel de cedare dacă ar avea garanții occidentale solide, inclusiv prezența de trupe pe teritoriul său", a spus el.
SUA nu cer Rusiei să retragă trupele din Donbas pentru crearea unei zone demilitarizate
Dar prezența militară occidentală, în special o forță obligată să răspundă în caz de agresiune rusă, rămâne improbabilă și nu este inclusă în versiunea actuală a planului de pace. Zelenski a declarat marți că nu sunt încă stabilite garanțiile de securitate.
Atât timp cât acest element lipsește din orice acord de pace care prevede o zonă demilitarizată, Kastehelmi spune că "cedarea Donețkului va părea un risc prea mare pentru Ucraina". "Riscul va crește și mai mult dacă există posibilitatea ca Occidentul să ridice sancțiunile împotriva Rusiei și să reducă ajutorul militar după cedarea Donețkului", a completat el.
Michael Kofman, cercetător la Carnegie Endowment for International Peace, spune că detaliile tehnice ale planului sunt cruciale. "Propunerea nu explică ce înseamnă cu adevărat o zonă demilitarizată, având în vedere realitățile de pe front dominate de drone, câmpuri minate și artilerie", a spus el.
De exemplu, contează mult dacă este vorba de o retragere completă din Donețk sau de o retragere echidistantă a ambelor tabere de la o linie mediană. Un oficial ucrainean de rang înalt care a consultat cea mai recentă versiune a planului a declarat că el nu prevede retragerea forțelor ruse de la granița estică a zonei demilitarizate. "Întrebarea este ce înseamnă demilitarizare în contextul actual și cum va putea fi controlată prezența echipelor mici cu drone care pot zbura 20-25 km dincolo de linia frontului", a avertizat Kofman.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
