Mormântul lui Mircea cel Bătrân de la Mănăstirea Cozia, redeschis după un secol. Ce au descoperit arheologii

Specialişti de la Muzeul Judeţean "Aurelian Sacerdoţeanu" Vâlcea, Institutul de Arheologie ''Vasile Pârvan'' şi Centrul de Cercetări Antropologice şi Biomedicale "Olga Necrasov" din cadrul Filialei Iaşi a Academiei Române participă la proiectul de cercetare. Acesta urmăreşte, pe de-o parte, descărcarea de sarcină arheologică a monumentelor din ansamblul monahal de la Călimăneşti, în vederea restaurării, și, pe de altă parte, verificarea sarcofagului unic între mormintele boiereşti şi domneşti din ţară.

"Există în arhiva Institutului Naţional al Patrimoniului câteva cereri de prin 1930 de mutare a sarcofagului de la Mânăstirea Cozia la Muzeul Naţional de Istorie şi atunci am urmărit ca prin această cercetare să verificăm dacă a fost mutat. Dar nu, nu a fost mutat. Este cel original şi se află într-o stare bună de conservare. Este un sarcofag din piatră, unic în România, fiind prevăzut cu o nişă cefalică, specifică mormintelor din zona Europei Apusene din perioada secolelor V-XV d. Chr. Mormântul a fost cercetat pentru prima oară în perioada interbelică, în cadrul unui proiect de restaurare iniţiat în 1927. Alături de sarcofagul voievodului se află şi mormântul mamei domnitorului Mihai Viteazul, călugăriţa Teofana. În anul 1938, osemintele domnitorului şi ale Teofanei au fost depuse în cutii de marmură de Rusciuk şi aşezate în acest sarcofag, care tot în acea perioadă a fost ridicat şi amplasat pe un strat de umplutură şi i s-au adăugat o placă betonată şi o piatră de mormânt frumos sculptată", a precizat arheologul Ion Tuţulescu.

Domnitorul Mircea cel Bătrân a murit la 31 ianuarie 1418 şi a fost înmormântat la 4 februarie a aceluiaşi an, la ctitoria sa de la Călimăneşti. În decursul timpului, mormântul a fost profanat de mai multe ori.

"Primele informaţii veridice legate de profanare sunt din 1821, când trupele eteriste jefuiesc mănăstirea. O altă profanare este menţionată în perioada ocupaţiei germane (1916-1918). Într-un document din martie 1919, superiorul mânăstirii, Protosinghel Anastasie Popescu, scria Ministerului Culturii că 'Monumentul Cozia se află într-o stare jalnică, de plâns, din cauza armatelor inamice care în invazie pe marginea Oltului au prădat şi au profanat acest sfânt lăcaş'. Trupele care au ocupat Cozia au spart piatra comemorativă, aceasta fiind refăcută în 1936 cu o pisanie alcătuită de Nicolae Iorga. În 1938, piatra a fost schimbată, iar actuala piatră funerară a fost adusă din Bulgaria", a adăugat Tuţulescu.

Situată pe Valea Oltului, Mânăstirea Cozia este considerată cea mai importantă ctitorie a lui Mircea cel Bătrân, deşi surse istorice indică și pe tatăl său, Radu I, drept ctitor. Slujba de sfinţire a lăcaşului a avut loc la 18 mai 1388, oficiată de Sfântul Nicodim de la Tismana, iar primul egumen al mănăstirii a fost Ieromonahul Chir Gavriil.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰