Turcia își pune în cap lumea creștină. Catedrala Sfânta Sofia poate fi transformată în moschee

• Hagia Sophia aparţine patrimoniului UNESCO
• Hagia Sophia a fost cel mai vizitat obiectiv turistic din Turcia în 2019

Hagia Sophia este un simbol al Imperiului Bizantin şi al celui Otoman deopotrivă și aparține patrimoniului umanității UNESCO, fiind apreciată atât de creștinii ortodocși, cât și de musulmani pentru semnificația istorică și structura uimitoare. 

Preşedintele turc Tayyip Erdogan a fost principalul susținător al revenirii la statutul de moschee pentru acest sit din secolul al VI-lea. 

Turcia dorește identificarea ca țară majoritar musulmană

În discuţie a fost adusă legalitatea deciziei luate în 1934, la un deceniu după înfiinţarea republicii moderne seculare turce sub conducerea lui Mustafa Kemal Ataturk, de a transforma fosta catedrală creştină bizantină, devenită moschee sub ocupaţia otomană, într-un muzeu.

"Această naţiune a aşteptat timp de 86 de ani. Instanţa a ridicat lanţurile de interdicţii de pe Hagia Sophia", a scris un editorialist pro-guvernamental în cotidianul Hurriyet.

Asociaţia care a adus acest caz în atenţia justiţiei turce susţine că Hagia Sophia a fost proprietatea sultanului otoman Mehmed al II-lea, care în 1453 a cucerit Constantinopolul şi a transformat catedrala bizantină veche de 900 de ani în moschee.

Organizaţiile turce care desfăşoară de mult timp o campanie pentru revenirea Hagiei Sophia la statutul de moschee susţin însă că această decizie ar reflecta mai bine imaginea Turciei ca ţară cu o majoritate covârşitoare musulmană. 

Erdogan vrea glorificarea istoriei otomane

Decizia curții anunțată vineri este una dorită de mult timp de musulmanii conservativi din Turcia și în special de președintele Recep Tayyip Erdogan, a cărui popularitate este în scădere după 18 ani în fruntea lumii politice din Turcia.

Adversarii spun că scopul lui Erdogan este de a alimenta bazele naționaliste și religioase prin glorificarea istoriei otomane și abaterea de la parcursul secularizat de aproape un secol.

Oficialii A.K.P. au sugerat ca primele rugăciuni musulmane să fie ținute în Hagia Sophia (Ayasofya) pe 15 iulie, pentru a marca aniversarea de patru ani de la tentativa eșuată de lovitură de stat din 2016 împotriva lui Erdogan și a guvernului său. 

Decizia vine după o campanie de patru ani a unei asociații culturale obscure care a făcut cereri legale de restituire pentru mai multe monumente, printre care și alte biserici bizantine. Catedrala Sfânta Sofia ar fi al patrulea muzeu bizantin care va transformat în moschee sub conducerea lui Erdogan. 

UNESCO invită Turcia la dialog

Exprimându-şi îngrijorarea în legătură cu soarta fostei catedrale creştine Sfânta Sofia din Istanbul, care ar putea fi transformată din nou în moschee, UNESCO a invitat Turcia la dialog înainte de luarea unei decizii susceptibile "să aducă atingere" valorii universale a acestui monument, care are în prezent statutul de muzeu şi care a fost inclus pe lista patrimoniului mondial.

Construită în secolul al VI-lea e.n. de către bizantini, care îşi încoronau împăraţii în interiorul acestei catedrale, Sfânta Sofia este un sit inclus în patrimoniul mondial UNESCO şi una dintre principalele atracţii turistice din Istanbul.

Catedrala a fost transformată în secolul al XV-lea e.n. în moschee după invazia otomană, apoi în muzeu în anul 1935 de preşedintele tinerei Republici laice a Turciei, Mustafa Kemal, care a dorit "să o ofere umanităţii".

UNESCO a comunicat "îngrijorările sale Republicii Turciei în mai multe e-mailuri" şi prin intermediul unui mesaj transmis ambasadorului său la UNESCO, joi seară, îndemnând totodată "autorităţile turce să înceapă un dialog înainte de a lua o decizie ce ar putea să aducă atingere valorii universale a sitului".

"Bunul intitulat 'Zonele istorice din Istanbul' este înscris în patrimoniul mondial mai ales pentru 'integritatea unică a capodoperelor sale arhitecturale, care reflectă întâlnirea dintre Europa şi Asia pe parcursul mai multor secole' şi pentru că 'Sfânta Sofia a devenit un model pentru o întreagă familie de biserici şi, mai târziu, de moschei, iar mozaicurile din palatele şi bisericile din Constantinopol au influenţat artele atât în Orient, cât şi în Occident", au reamintit reprezentanţii UNESCO.

BOR susține menținerea ca muzeu a Basilicii 

Patriarhia Română îşi exprimă susţinerea pentru menţinerea ca muzeu a Basilicii Sfânta Sofia din Constantinopol (Istanbul), precum şi solidaritatea cu toţi cei care "apără acest simbol" al Bisericii Ortodoxe universale.

"În data de 8 iulie, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat o scrisoare Sanctităţii Sale Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului - Noua Romă, în care exprimă susţinerea Patriarhiei Române pentru menţinerea statutului actual al Basilicii Sfânta Sofia din Constantinopol (Istanbul), ca muzeu. Demersul Patriarhiei Române are în vedere valoarea inestimabilă a acestei basilici, unanim recunoscută ca simbol al credinţei şi civilizaţiei creştine şi al artei universale, ceea ce a determinat înscrierea sa de către UNESCO în patrimoniul cultural universal în anul 1985", se arată într-un comunicat al Patriarhiei transmis, miercuri, AGERPRES.

Cel mai vizitat obiectiv turistic din Turcia în 2019

Hagia Sophia atrage milioane de vizitatori anual, iar în 2015 și 2019 a fost cea mai vizitată atracție turistică din Turcia.

În cazul în care va redeveni moschee, planul ar fi ca turiştii să poată continua să viziteze monumentul, însă autorităţile vor trebui să decidă cum să împace tradiţia musulmană cu cea creştină, în condiţiile în care islamul interzice realizarea de fotografii într-un templu.

Susținătorii transformării în moschee își doresc de asemenea să aibă libertatea de a intra fără taxă în Hagia Sophia, pentru rugăciunile zilnice, dar asta ar putea complica lucrurile în condițiile în care muzeul contribuie serios la bugetul orașului. 

Istoricii sunt de asemenea îngrijorați de ce se va întâmpla cu mozaicurile medievale din interiorul catedralei, care portretizează împărați creștini sau Familia Creștină, pe care musulmanii cu siguranță le vor dori măcar acoperite. 

Rusia, nemulțumită de planurile lui Erdogan

Oficialii rusi au catalogat propunerea de transformare a Catedralei Sfanta Sofia din muzeu in moschee drept o "incalcare inacceptabila a libertatii religioase", in timp ce unul din purtatorii de cuvand al presedintelui Vladimir Putin ia cerut presedintelui Erdogan sa tina cont de "valoarea spirituala sacra a catedralei Sfanta Sofia" pentru poporul rus.

"O amenintare la adresa Catedralei Sfintei Sofia reprezinta o amenintare la adresa spiritualitatii si istoriei noastre. Ce s-ar putea intampla cu aceasta catedrala ar da nastere unei dureri adanci poporului rus", a declarat Patriarhul Kirill, liderul Bisericii Ortodoxe Ruse, potrivit Financial Times.

Erdogan respinge criticile din partea Greciai și SUA

Grecia a declarat joi că Turcia riscă să deschidă "o prăpastie emoţională imensă" cu ţările creştine, dacă va merge înainte cu propunerea de a transforma catedrala Sfânta Sofia din Istanbul, în prezent având statutul de muzeu, într-o moschee, relatează Reuters.

"Hagia Sophia este un monument al patrimoniului mondial ... Multe ţări - culminând cu intervenţia Departamentului de Stat al SUA - au subliniat acest aspect, îndemnând Turcia să nu facă paşi care ar crea o prăpastie emoţională imensă între creştinii din întreaga lume şi Turcia", a declarat un purtător de cuvânt al guvernului grec, Stelios Petsas, într-o conferinţă de presă.

De asemenea, Secretarul de stat american Mike Pompeo a solicitat miercuri Turciei să păstreze statutul de muzeu al catedralei Sfânta Sofia din Istanbul. 

"Îndemnăm Guvernul Turciei să menţină Hagia Sophia ca muzeu, ca pe un exemplu al determinării sale de a respecta tradiţiile religioase şi istoria diversă care au contribuit la formarea Republicii Turce şi să asigure în acelaşi timp că va rămâne accesibilă tuturor", a spus şeful diplomaţiei americane.

Drept răspuns, presedintele turc a declarat că Turcia nu are nevoie de "sfaturile sau apelurile venite din partea strainilor".

Catedrala Sfânta Sofia sau Biserica Sfintei Înţelepciuni 

Catedrala Sfânta Sofia este vechea catedrală a oraşului Constantinopol (capitala Imperiului Roman de Răsărit între anii 330-1453), transformată ulterior în moschee, apoi în muzeu, din 1935, Muzeul "Ayasofya". Este considerată drept una dintre marile clădiri ale lumii, reprezentând un punct de referinţă în istoria arhitecturii şi, fără îndoială, centrul Ortodoxiei de până la căderea Constantinopolului în 1453.

Aflată astăzi în cartierul Sultanahmaet din metropola Istanbul, Catedrala Sfânta Sofia este integrată în obiectivul "zonele istorice ale oraşului Istanbul" inclus în Patrimoniul Universal UNESCO (1985), care mai cuprinde hipodromul antic al lui Constantin şi Moscheea lui Soliman Magnificul, din secolul al XVI-lea.

Pe locul în care astăzi se înalţă catedrala, a fost ridicată în secolul IV d.Hr. de Constantin cel Mare, o biserică, renovată, apoi, de fiul său Constantin al II-lea în 360 d.Hr. Mica biserică de lemn a fost distrusă în totalitate de un incendiu în 404 d.Hr. În acelaşi loc, împăratul Teodosie al II-lea a ridicat o altă biserică în anul 415 d.Hr. Şi această biserică a ars, în timpul revoltelor lui Nika din anul 532 d.Hr. Câteva din coloanele sale, părţi superioare ale acestora (capiteluri), precum şi scări, pot fi văzute astăzi în curtea din jurul muzeului, notează Agerpres.

Între 532-537 d.Hr., împăratul Iustinian I a construit o nouă biserică, peste rămăşiţele celeilalte, ceea ce se poate vedea în fostul oraş bizantin, Constantinopol, astăzi metropola Istanbul: Catedrala Sfânta Sofia.

Împăratul şi-a cheltuit aproape întreaga sa avere iar 10.000 de oameni au muncit la ridicarea ei sub supravegherea a doi arhitecţi: Anthemios din Tralles (azi, oraşul Aydin din Turcia) şi Isidoros din Milet. Biserica a devenit un simbol glorios al Imperiului Bizantin şi cea mai mare biserică creştină din lume. Timp de aproape un secol, Biserica Sfânta Sofia a fost scaunul Patriarhiei de Constantinopol. Consiliile bisericii şi ceremoniile imperiale se desfăşurau în acest loc.

Gigantica cupolă centrală ridicată pe un plan dreptunghiular, a fost construită folosind cărămizi speciale: o duzină cântăreau cât una obişnuită. Cupola iniţială, care era prea grea, s-a prăbuşit în urma cutremurelor puternice din zonă, fiind construită o alta mai mică. În zilele acelea, cupolele mari trebuiau să fie susţinute de stâlpi şi ziduri masive, astfel încât au fost construiţi patru stâlpi uriaşi pentru a prelua presiunea exercitată asupra pereţilor laterali şi de a o distribui către pământ. Cele 40 de mici ferestre care înconjoară cupola dar şi celelalte ferestre ale bisericii lasă suficientă lumină în interior.

Pereţii interiori ai bisericii erau decoraţi cu mozaicuri de aur, podelele cu marmură albă şi capitelurile coloanelor cu monogramele împăraţilor Iustinian şi Teodora. Au fost folosite ca materiale de construcţie, bucăţi de marmură şi coloane ce proveneau din rămăşiţele civilizaţiilor anterioare aduse din toate regiunile Imperiului, de la Baalbek, Pergamon şi Templul lui Artemis. Galeriile superioare erau folosite de oamenii importanţi sau pentru consiliile bisericii în perioada bizantină, iar partea inferioară era folosită de oamenii obişnuiţi. Când Sfânta Sofia a fost transformată în moschee, galeriile erau rezervate femeilor în timpul rugăciunilor, iar podeaua era folosită de bărbaţi.

În 1204, biserica a fost jefuită în timpul celei de-a IV-a Cruciade, mai multe relicve preţioase fiind furate. Acest act a împărţit definitiv bisericile ortodoxe greceşti şi romano-catolice. Unele dintre aceste moaşte pot fi văzute astăzi în tezaurul Bazilicii Sf. Marcu din Veneţia, Italia. Enrico Dandolo, Doge al Veneţiei, care a comandat forţele latine în timpul invaziei oraşului, a fost înmormântat în interiorul bisericii, pe galeria superioară.

La 29 mai 1453, otomanii au cucerit Constantinopolul şi sultanul Mehmet II a ordonat transformarea bisericii într-o moschee. Mozaicurile cu chipurile sfinţilor au fost ascunse sub un rând de tencuială, fiind acoperite apoi de modele florale sau modele geometrice otomane precum şi de caligrafia coranică. Pentru a putea fi folosită ca moschee, au fost adăugate un "mihrab" (o nişa semicirculară din peretele qibla al unei moschei, rezervată pentru imam la rugăciune) şi un "minbar" (amvon dintr-o moschee, în care se urcă imamul pentru a oferi predici), o fântână a fost amplasată pentru abluţiune, iar minarete au fost construite în diferite perioade în colţurile exterioare ale clădirii. Printre structurile adăugate de otomani se numără o şcoală pentru învăţarea Coranului, o bucătărie, o bibliotecă, o madrasa (şcoală sau instituţie de învăţământ superior, în care se predă teologia islamică, dar şi alte materii), mausoleele sultanilor (ce aparţin lui Selim II, Murat III, Mehmet III, Mustafa I şi Ibrahim). În secolul al XVI-lea, arhitectul turc Sinan a construit contraforturi mari pentru a sprijini zidurile care susţin cupola şi pentru a salva clădirea de la cutremure. O lojă a sultanului a fost adăugată în secolul al XIX-lea, în timpul restaurării moscheii, de către fraţii Fossati de origine elveţiană.

Sfânta Sofia a rămas moschee pentru aproape 500 de ani, până în 1935, când fondatorul Turciei moderne, Mustafa Kemal Ataturk a transformat-o în muzeu, devenind unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Turcia şi din întreaga lume. Experţi din întreaga lume au venit pentru a îndepărta numai în anumite locuri tencuiala de pe pereţi pentru a dezvălui spectaculoasele mozaicuri bizantine. A fost o sarcină importantă în timpul restaurărilor, scoţând la lumină toate mozaicurile bizantine majore, dar şi pentru păstrarea artei şi caligrafiei islamice în vederea menţinerii unui echilibru între cultura creştină şi cea islamică.

Catedrala Sfânta Sofia respectă planul unei bazilice clasice, cu o lungime de 74,67 metri şi o lăţime de 69,80 metri. Domul nu este perfect rotund, diametrul său variind între 31,87 şi 30,87 metri şi are o înălţime de 55,60 metri.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰