Islandezii nu vor în UE. Au respins prin referendum reluarea negocierilor de aderare
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Islandezii au votat pentru a rămâne în afara Uniunii Europene, a relatat duminică postul de televiziune RUV, respingând o iniţiativă a guvernului de a redeschide discuţiile de aderare şi plasându-se de partea celor care au spus că apele de pescuit ale Islandei sunt prea importante pentru a fi supus riscului.
Pe măsură ce numărarea voturilor se apropia de sfârşit, votul "Nu" era în avantaj faţă de votul "Da" cu 5 puncte procentuale, cu 52,5% faţă de 47,5%, conform numărării în direct a postului public de televiziune. Doar o parte dintre buletinele de vot dintr-o circumscripţie electorală care deja înclina spre "Nu" mai rămăsese de numărat. "Poporul respinge negocierile de aderare la UE", conchide RUV pe site-ul său.
Un vot "Nu" va dezamăgi Bruxellesul
Un vot "Nu" va dezamăgi Bruxellesul, deoarece unii oficiali au prezentat Islanda ca un caz cu risc scăzut, care ar putea ajuta la diminuarea scepticismului faţă de extinderea UE şi la consolidarea strategică a blocului comunitar într-un moment în care securitatea în regiunea arctică este în centrul atenţiei.
Guvernul şi-a prezentat planul de aderare ca un moment "acum sau niciodată", iar prim-ministrul Kristrun Frostadottir le-a spus alegătorilor în august că un "Nu" ar pune deoparte toate speculaţiile privind UE.
Activiştii "Da" au spus că aderarea la bloc ar putea reduce ratele dobânzilor ridicate şi ar putea oferi mai multă securitate într-o lume tulburată de războiul din Ucraina şi de retorica preşedintelui american Donald Trump despre anexarea unei alte insule arctice, Groenlanda.
Activiştii taberei "Nu" au declarat că aderarea la UE ar ameninţa suveranitatea insulei şi apele de pescuit. Campania pentru referendum a alimentat dezbaterea despre locul Islandei în lume, le-a declarat prim-ministrul Kristrun Frostadottir reporterilor după ce şi-a exprimat votul în capitala Reykjavik, sâmbătă. "Este o zi minunată. Am aşteptat asta de ani de zile pentru a putea vota", a spus Frostadottir, adăugând că guvernul său îşi va continua activitatea indiferent de rezultat.
Islanda a depus prima cerere de aderare la UE în 2009
Islanda a depus prima cerere de aderare la UE în 2009, când o criză financiară a lovit economia mică şi expusă a ţării. Un guvern eurosceptic a pus capăt discuţiilor în 2013. Tulburările geopolitice, inclusiv războiul din Orientul Mijlociu şi tarifele de import impuse de SUA, au amplificat urgenţa unei probleme pe care islandezii o dezbat cu intermitenţe de zeci de ani.
-
România, printre cele mai periculoase țări din UE pentru şoferi. Capcanele mortale ascunse pe șosele
-
Putin amenință că va vâna nave europene, după ce americanii au vândut la fier vechi petroliere confiscate
-
Bulgaria, lider în UE în stocarea energiei electrice. Ce fac vecinii noştri mai bine decât noi
Orice discuţie despre aderarea la UE a bogatei insule din Atlanticul de Nord ar fi îngheţată acum cel puţin până în 2028. Islanda este astăzi strâns asociată cu UE prin apartenenţa sa la Spaţiul Economic European (SEE) şi la Spaţiul Schengen, printre altele - legături care ar rămâne neschimbate.
