Video "Mă vor spânzura". Putin se teme pentru viaţa sa din cauza războiului din Ucraina
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Orcile se hrănesc cu urși polari. Este remarca pe care președintele rus Vladimir Putin a făcut-o pe 29 august, în timpul unei întâlniri cu angajați și studenți ai unei universități din Moscova.
"Acesta este lanțul trofic. Copiii ar trebui învățați despre acest lucru, astfel încât să înțeleagă în ce fel de lume trăim și de ce desfășurăm operațiunea militară specială", a declarat președintele Vladimir Putin, potrivit The Economist. Afirmația, însă, era fantezistă: nu există niciun caz cunoscut în care o orcă să fi mâncat un urs polar. Dar episodul a oferit o perspectivă asupra viziunii prădătoare a lui Putin asupra lumii, scrie The Economist.
În ultima perioadă, țările NATO au devenit tot mai îngrijorate de direcția în care s-ar putea îndrepta gândirea sa. Armata rusă se află de ani buni într-un impas, suferind în fiecare lună pierderi de zeci de mii de oameni uciși sau grav răniți. Războiul s-a transformat într-un concurs devastator de atacuri cu drone și rachete care, deși provoacă distrugeri uriașe Ucrainei, produc daune vizibile și Rusiei.
Putin nu dă însă niciun semn că ar intenționa să dea înapoi. Temerea este că ar putea încerca să iasă din ceea ce rușii numesc un "tupik", o fundătură, așa cum a mai făcut în trecut: găsind o nouă modalitate de a escalada conflictul.
Semnele anxietății occidentale sunt peste tot. Pe 25 august, John Ratcliffe, directorul CIA, a zburat pe neașteptate la Moscova. Relatările diferă în privința scopului vizitei: fie a mers pentru a-l avertiza pe Putin să nu atace țări NATO, fie pentru a-i prezenta o evaluare sumbră a perspectivelor Rusiei și pentru a-l convinge să negocieze.
Trei zile mai târziu, Finlanda a solicitat ajutorul avioanelor și navelor militare suedeze pentru monitorizarea frontierei sale cu Rusia împotriva eventualelor incursiuni. Germania se pregătește să acuze public Rusia pentru un atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig, produs pe 4 august, și va impune probabil noi sancțiuni.
Pe 20 august, România a anunțat că a distrus o dronă navală rusească ce viza platforma Neptun Deep. Pe 25 august, Slovacia a dejucat un atac incendiar asupra unei fabrici de drone.
Între timp, Putin a pus capăt unei lungi perioade de tăcere în legătură cu atacurile tot mai eficiente ale dronelor ucrainene asupra rafinăriilor de petrol și centrelor logistice din Rusia, inclusiv asupra unor depozite aparținând Wildberries, cel mai mare retailer online din țară.
Într-un discurs din 22 august, el a acuzat Ucraina că a deschis "cutia Pandorei" și a promis "repercusiuni asupra celor mai sensibile sectoare ale economiei voastre". Mai devreme în aceeași zi, vorbind în fața Rusiei Unite, partidul politic al Kremlinului, a respins orice idee privind încheierea războiului.
"Operațiunea militară specială continuă. Vom merge doar înainte", a promis Putin.
Vizita șefului CIA la Moscova, un semn de slăbiciune în ochii lui Putin
Surse apropiate Kremlinului spun că, după câteva săptămâni în care a analizat situația pe timpul verii, Putin pare să fi ales escaladarea. Într-adevăr, un colaborator vechi al lui Putin spune că acesta a interpretat probabil vizita lui Ratcliffe drept un semn de slăbiciune din partea Statelor Unite.
Potrivit sursei, aceeași a fost interpretarea președintelui rus și în cazul vizitei făcute la Moscova, în noiembrie 2021, de Bill Burns, directorul CIA din timpul administrației Joe Biden, care venise să-l avertizeze să nu invadeze Ucraina. Putin a declanșat invazia trei luni mai târziu.
Nimeni nu poate ști ce se află în mintea lui Putin. Dar motivele sale pentru escaladarea războiului, asemenea deciziei inițiale de a invada Ucraina, țin de politica internă. Principalul său obiectiv a fost întotdeauna păstrarea propriei puteri și, în cele din urmă, a propriei vieți.
Una dintre îngrijorările Kremlinului este dispariția acceptării tacite a războiului de către populație. Atacurile ucrainene în adâncimea teritoriului rus, cu drone care lovesc rafinării și centre de comerț online, împreună cu restricțiile asupra internetului impuse de serviciile de securitate, au spulberat aparența unei vieți normale.
Rușii, din ce în ce mai sceptici cu privire la războiul din Ucraina
Centrul Levada, un institut independent de sondare a opiniei publice, arată că 57% dintre ruși descriu situația drept "tensionată". Respondenții invocă războiul, numărul morților, mobilizarea, atacurile cu drone și lipsa unei perspective asupra viitorului. Încrederea publicului în propaganda de televiziune este în scădere, iar tinerii publică pe rețelele sociale mesaje prin care cer încetarea războiului. Rata de aprobare a lui Putin este și ea în scădere.
Atmosfera în rândul elitelor este și mai sumbră. Cea mai mare problemă, spune o persoană din interiorul sistemului, nu este atât economia sau lipsa succeselor militare, cât timpul pierdut în acest război: indiferent de rezultat, aproape cinci ani reprezintă un eșec.
"Țarul este gol"
Există tot mai mult sentimentul că "țarul este gol", spune un alt membru al elitei. Niciuna dintre problemele economice sau politice ale Rusiei nu reprezintă în sine o amenințare fatală pentru Putin: dispune de resurse economice și de un aparat represiv suficient pentru a continua. Dar percepția contează.
Putin își poate exprima obiectivele în limbaj geopolitic, însă, în realitate, este ghidat de logica criminală a regimului său: să nu arate niciodată slăbiciune.
Sistemul rus are o toleranță ridicată față de violență, dar nu iartă eșecul. Putin crede probabil că încheierea războiului fără să-și atingă nici măcar obiectivul minim, cucerirea întregii regiuni Donbas din estul Ucrainei, l-ar pune fizic în pericol.
"Mă vor spânzura", le-ar fi spus el, la un moment dat în timpul războiului, unor apropiați, potrivit unei surse din interior.
În același timp, continuarea războiului în forma actuală nu reprezintă o soluție.
"Scenariile bazate pe inerție sunt dezavantajoase pentru Kremlin", spune un membru al elitei ruse: acestea nu fac decât să consume resurse economice și să irosească capital politic.
Scenariile escaladării. La ce ar putea recurge Moscova
Toate acestea ar putea face ca escaladarea să pară atractivă. Dar nu este clar în ce ar consta aceasta. Este probabil ca Rusia să intensifice războiul hibrid și acțiunile de sabotaj împotriva aliaților Ucrainei și să vizeze rutele de aprovizionare din Europa către Ucraina.
Serviciile occidentale de informații sunt îngrijorate că Rusia ar putea ataca fabrici din Europa care produc echipamente militare pentru efortul de război al Ucrainei. Totuși, ele consideră că Putin nu își dorește o confruntare militară directă cu NATO.
În interiorul Ucrainei, escaladarea ar însemna în mare măsură intensificarea unor acțiuni pe care Rusia le desfășoară deja.
Pe 30 august, Ministerul rus al Apărării a anunțat că pregătește un atac masiv asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Dar Ucraina se așteaptă deja la astfel de lovituri, în cadrul ofensivei totale a Rusiei menite să-i frângă voința în această iarnă.
În ceea ce privește războiul terestru, surse rusești spun că Putin este hotărât să arunce încă 300.000-400.000 de oameni în "mașina de tocat carne".
Nu este nevoie să anunțe un nou val de mobilizare: ordinul inițial de mobilizare nu a fost niciodată suspendat. Militarii suplimentari vor fi recrutați probabil prin metode coercitive aplicate de administrațiile regionale, astfel încât eventuala nemulțumire politică să rămână localizată.
Autoritățile testează deja noul sistem de recrutare în Penza, o regiune aflată la aproximativ 750 km sud-est de Moscova.
Putin ar putea, de asemenea, să intensifice represiunea împotriva presupușilor "dușmani interni", nu pentru că aceștia ar reprezenta vreo amenințare reală la adresa puterii sale, ci pentru că are nevoie să demonstreze forță.
Nimic din toate acestea nu va rezolva problemele Rusiei. Cel mai probabil, nu va face decât să sporească suferința populației și să contribuie la instabilitate, atât în interiorul țării, cât și în afara ei.
