Mai multe publicații anti-corupție din Europa de Est, în dificultate după îngheţarea finanțării USAID

La o întâlnire editorială din 10 februarie a publicaţiei maghiare de investigaţii Atlatszo, jurnaliştii au discutat despre modul în care ar putea strânge bani după ce subvenţiile lor de la intermediarii USAID au fost oprite pe fondul eforturilor preşedintelui american Donald Trump de a închide agenţia.

"Fără aceste fonduri ar fi foarte greu să menţinem presa independentă aici (în Ungaria)", a declarat pentru Reuters Tamas Bodoky, redactorul-şef al Atlatszo, adăugând că vor căuta noi donatori şi vor încerca să crească crowdfunding-ul.

Atlatszo, o publicaţie non-profit înfiinţată în 2011, a publicat investigaţii privind corupţia, oligarhii maghiari apropiaţi de guvern şi soarta fondurilor UE, printre altele. Bodoky a declarat că USAID a finanţat indirect aproximativ 10-15% din bugetul său în 2023 şi 2024, transmite News.ro.

Decizia lui Trump - mai întâi de a îngheţa majoritatea fondurilor plătite de USAID timp de 90 de zile şi de a pune majoritatea personalului său în concediu tehnic, apoi de a-i cere miliardarului Elon Musk să reducă dimensiunea agenţiei - a provocat haos pentru ONG-uri şi proiecte umanitare din întreaga lume.

În timp ce Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) distribuie miliarde de dolari în ajutoare umanitare, aceasta a fost, de asemenea, implicată în multe alte proiecte, inclusiv în cele menite să consolideze societatea civilă şi democraţia în întreaga lume.

USAID a deschis noi programe în Europa Centrală la sfârşitul anului 2022, sprijinind iniţiativele conduse la nivel local pentru a consolida instituţiile democratice şi mass-media independente - spre marea nemulţumire a prim-ministrului Ungariei, Viktor Orban, un aliat al lui Trump care a salutat mişcările preşedintelui SUA împotriva agenţiei.

Deşi soarta finală a multor programe USAID rămâne incertă, administraţia Trump a indicat deja că nu consideră că sprijinirea jurnalismului în ţările în care grupurile pentru drepturile omului spun că libertatea presei este limitată reprezintă o bună utilizare a fondurilor publice americane.

"Stânga radicală din SUA a folosit banii contribuabililor americani pentru a finanţa partide politice şi mass-media de extremă stânga din întreaga lume", a scris Musk pe X la 29 ianuarie.

Atât Musk, cât şi Trump au calificat USAID drept "coruptă", fără a furniza dovezi

Demersurile lui Trump împotriva USAID l-au determinat pe Viktor Orban să declare, la 7 februarie, că doreşte să elimine toate "reţelele străine" ale ONG-urilor şi mass-media critice la adresa guvernului său, alimentând temerile că acest lucru îl va încuraja pe el şi pe alte guverne iliberale să pună în aplicare măsuri de reprimare a presei pe care o consideră neprietenoasă. "Nu se poate permite ca banii din străinătate să influenţeze politica maghiară şi vom aplica acest lucru în mod legal, iar cei care sunt complici la acest lucru vor suporta consecinţele legale", a declarat Orban, care se confruntă cu o provocare electorală în 2026, pe fondul unei economii în dificultate.

Orban a transformat peisajul media din Ungaria în ultimii 14 ani. Mass-media de stat a fost plasată sub controlul deplin al guvernului, iar mai multe instituţii media private au fost închise sau preluate de proprietari favorabili guvernului. Controlul strict al mass-media l-a ajutat pe Orban să câştige ultimele trei alegeri cu o victorie zdrobitoare.

În 2024, Ungaria se situa pe locul 67 în clasamentul mondial al libertăţii presei (World Press Freedom Index), în scădere de la locul 23 în 2010, când Orban a preluat puterea, clasarea sa fiind cu mult sub cea a Poloniei sau a Republicii Cehe.

Georgia şi Bosnia - alte două ţări est-europene puternic afectate de eforturile lui Trump de a desfiinţa USAID - s-au clasat anul trecut pe locurile 103 şi, respectiv, 81 în ceea ce priveşte libertatea presei.

Asociaţia "Umbrella", cu sediul la Sarajevo, un centru pentru 13 mass-media non-profit implicate în jurnalismul de investigaţie în Balcani, se numără printre organizaţiile care aşteaptă să afle dacă donaţiile USAID vor fi reluate după îngheţarea finanţării de 90 de zile impusă de Trump.

"Dacă donaţiile SUA către mass-media din Bosnia şi Herţegovina ar fi oprite (definitiv), unele dintre acestea ar fi forţate să îşi reducă domeniul de activitate... reducând numărul de articole serioase despre corupţie, crimă organizată şi abuz de putere", a declarat directorul Umbrella, Milica Samardzic.

Paulina Milewska, cercetător la Institutul Universitar European din Florenţa, Italia, a menţionat, de asemenea, riscul ca instituţiile media care pierd finanţarea USAID să fie nevoite să reducă acoperirea mai profundă a subiectelor.

În timp ce guvernul SUA ajută de mult timp la finanţarea organizaţiilor media din întreaga lume, Europa de Est a fost întotdeauna un punct de interes major, încă din timpul Războiului Rece, când CIA a ajutat la înfiinţarea unor instituţii care să influenţeze opinia publică împotriva comunismului.

La 9 februarie, Musk a cerut închiderea Radio Europa Liberă (RFE) - care a fost finanţată din 1950 din fonduri guvernamentale americane separate de USAID - afirmând că este o "relicvă a trecutului". Într-un răspuns trimis prin e-mail către Reuters, RFE a refuzat să comenteze.

După îngheţarea USAID, Federaţia Europeană a Jurnaliştilor (EFJ) a îndemnat instituţiile şi fundaţiile europene să se mobilizeze în sprijinul pluralismului media şi al jurnalismului independent, afirmând că măsura lui Trump va provoca "haos în ecosistemul media din peste 30 de ţări din întreaga lume, inclusiv multe ţări europene".

Printre acestea se numără Georgia, unde zeci de mii de oameni protestează de luni de zile la adresa unui guvern pe care îl consideră pro-rus şi autoritar şi care a suspendat negocierile de aderare la Uniunea Europeană.

Printre instituţiile media de acolo afectate de decizia lui Trump se numără site-ul de ştiri în limba engleză OC-Media, care a declarat că a pierdut finanţarea pentru trei proiecte susţinute de USAID.

"Fără jurnalism independent, nu va exista nimeni care să ceară socoteală puterii", a declarat co-fondatorul său, Dominik Cagara.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰