Antena Meniu Search
x

Curs valutar

Mesajul de adio al lui Sven-Goran Eriksson, bolnav de cancer în fază terminală. "Am avut o viaţă frumoasă. Poate prea frumoasă"

"Am avut o viaţă frumoasă. Poate prea frumoasă". Suferind de cancer pancreatic în fază terminală, fostul antrenor suedez Sven-Goran Eriksson (76 de ani) a transmis un emoţionant mesaj de adio în documentarul Sven, care va fi disponibil din 23 august pe Prime Video, relatează RMC Sport.

de Redactia Observator

la 21.08.2024 , 16:16

Sven-Goran Eriksson
Mesajul de adio al lui Sven-Goran Eriksson, bolnav de cancer în fază terminală. "Am avut o viaţă frumoasă. Poate prea frumoasă" - Profimedia Images (arhivă)

"Cred că tuturor ne este teamă de ziua în care vom muri, dar viaţa este şi moarte", a spus el. "Sper că, la final, oamenii vor spune: da, a fost un om bun, dar nu toată lumea va spune asta. Sper că vă veţi aminti de mine ca de un om pozitiv care a încercat să facă tot ce a putut. Să nu vă pară rău, doar să zâmbiţi. Mulţumesc pentru tot, antrenorilor, jucătorilor, publicului, a fost fantastic. Aveţi grijă de voi şi de viaţa voastră. Şi trăiţi-o".

Globetrotter, Sven-Goran Eriksson a devenit primul selecţioner străin din istoria Angliei (2001-2006), înainte de a conduce Mexic (2008-2009), Coasta de Fildeş (2010) şi Filipine (2018-2019), între câteva escapade în campionatul Chinei. Cariera sa de antrenor a început în 1979 cu IFK Göteborg, cu care s-a făcut remarcat prin câştigarea Cupei UEFA în 1982.

Cine este Sven-Goran Eriksson

Articolul continuă după reclamă

Sven-Goran Eriksson a demisionat anul trecut din funcţia de director sportiv al grupării Karistad Football. El a fost la conducerea naţionalei Angliei din 2001 până în 2006, antrenând jucători precum David Beckham, Steven Gerrard şi Frank Lampard. Eriksson a condus echipa la Euro 2004 şi la două ediţii ale Cupei Mondiale.

Pe acelaşi subiect

Eriksson şi-a început cariera de manager la Degerfors în 1977, înainte de a se alătura echipei suedeze Gothenburg, unde a câştigat titlul suedez, două cupe ale Suediei şi Cupa Uefa în 1981. Apoi, el a avut două perioade la Benfica (Portugalia), precum şi la echipele italiene Roma, Fiorentina, Sampdoria şi Lazio, unde a câştigat şapte trofee, inclusiv titlul în Serie A, două Cupe ale Italiei şi Cupa Cupelor.

Eriksson a demisionat din postul de la Lazio în ianuarie 2001 pentru a-i succeda lui Kevin Keegan la conducerea naţionalei Angliei. În perioada în care a fost selecţioner al Angliei, Eriksson a condus echipa celor "Trei Lei" la o victorie celebră cu 5-1 împotriva Germaniei la Munchen, în timpul calificărilor pentru Cupa Mondială din 2002.

Eriksson a condus două campanii ale Angliei la Cupa Mondială, părăsind ambele ediţii din 2002 şi 2006 în faza sferturilor de finală. După un mandat de cinci ani, în ianuarie 2006 s-a anunţat că Eriksson urma să părăsească postul după Cupa Mondială din acea vară din Germania, deşi mai avea doi ani de contract.

Anii în care a fost selecţionerul Angliei au fost marcaţi de scandaluri legate de viaţa sa privată, inclusiv de dezvăluirea de către ziare a unor relaţii cu prezentatoarea de televiziune Ulrika Jonsson în 2002 şi cu fostul secretar al Federaţiei de Fotbal, Faria Alam în 2004.

La un an după ce a părăsit postul de selecţioner al Angliei, Eriksson a fost numit antrenor al echipei Manchester City şi a condus 45 de meciuri înainte de a se despărţi de aceasta în iunie 2008. După plecarea de la Manchester City, Eriksson a trecut pe la Leicester City, dar şi pe la echipele naţionale ale Mexicului, Coastei de Fildeş şi Filipine.

De asemenea, a avut o scurtă perioadă ca director de fotbal la Notts County, echipă din League Two, în 2009-2010. Ultimele sale cluburi au fost la Guangzhou R&F, Shanghai SIPG şi Shenzhen din Superliga chineză între 2013 şi 2017.

Redactia Observator Like

Observator  - Despre oameni, știrile așa cum trebuie să fie.

Întrebarea zilei
Aţi putea să vă îndepliniţi sarcinile de serviciu într-un interval de lucru mai scurt?
Observator » Ştiri externe » Mesajul de adio al lui Sven-Goran Eriksson, bolnav de cancer în fază terminală. "Am avut o viaţă frumoasă. Poate prea frumoasă"