NATO ar putea invoca Articolul 5 din cauza actelor de sabotaj ale Rusiei

Berlinul se așteaptă ca Moscova să-și intensifice și mai mult războiul hibrid. "Utilizarea pe scară largă de către Rusia a măsurilor hibride crește riscul ca NATO să ia în considerare în cele din urmă invocarea clauzei de apărare reciprocă din articolul 5", a declarat șeful Bundesnachrichtendienst, Bruno Kahl, miercuri la un eveniment de la Berlin. "Totodată, creșterea potențialului militar al Rusiei înseamnă că o confruntare militară directă cu NATO devine o opțiune posibilă pentru Kremlin", a mai spus el, citat de Reuters. 

Ce este Articolul 5 al NATO

Potrivit Articolului 5, dacă un membru NATO este atacat, ceilalți membri ai alianței sunt obligați să-l ajute să răspundă. NATO și serviciile de informații occidentale au avertizat că Rusia se află în spatele unui număr tot mai mare de activități ostile în zona euro-atlantică, de la atacuri cibernetice repetate până la acte de incendiere. Rusia neagă toate aceste acuzaţii. 

Kahl a spus că armata Rusiei va fi probabil capabilă să atace NATO până la sfârșitul deceniului, adăugând că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a făcut ca armata rusă să aibă trupe cu experienţă lungă de luptă pe lângă tehnici moderne de război cu drone, ceea ce ridică amenințarea.

Potrivit evaluăriilor spionajului german, oficialii de rang înalt din ministerul rus al Apărării se îndoiesc că articolul 5 al NATO, inclusiv măsurile de protecție ale SUA pentru Europa, ar fi invocat în caz de urgență. "Nu avem încă niciun indiciu că Rusia intenționează să intre în război, dar dacă astfel de sentimente câștigă teren în guvernul de la Moscova, atunci riscul unei confruntări militare va crește în următorii ani".

Dacă Rusia va ataca unul sau mai mulți aliați NATO, nu va face acest lucru pentru a cuceri teritoriu a spus Kahl, ci mai degrabă pentru a testa liniile roșii ale Occidentului pentru a învinge unitatea occidentală și NATO ca alianță defensivă. "În opinia Rusiei, acest obiectiv ar fi atins dacă Articolul 5 ar rămâne fără efect în cazul unui atac rusesc", a spus el.

"Iar pentru a atinge această țintă, nu este nevoie să trimită armate de tancuri spre vest, este suficient să trimită omuleți verzi în țările baltice pentru a proteja minoritățile ruse sub pretextul că sunt amenințate sau pentru ajustarea granițelor la Svalbard".

O navă chineză ar fi târât deliberat ancora 160 de km pentru a tăia cablurile baltice

O navă chineză este imobilizată de o săptămână în apropierea coastelor Danemarcei. Se află în centrul suspiciunilor şi demersurilor diplomatice în investigaţiile care caută să elucideze secţionarea a două cabluri submarine de telecomunicaţii din Marea Baltică. Potrivit The Wall Street Journal nava a fost înconjurată de nave de război europene, fiind suspectată că a târât în ​​mod deliberat ancora 160 de km pentru a tăia cablurile baltice.

Nava Yi Peng 3, un vrachier construit în 2001 şi deţinut de compania chineză Ningbo Yipeng Shipping Co., este de marţi seara oprită în mijlocul strâmtorii Kattegat, între Danemarca şi coasta de vest a Suediei. Forţele navale daneze au anunţat miercuri că ţin această navă sub supraveghere.

Soarta acesteia pare să depindă de evoluţia anchetei judiciare suedeze, dar şi de contactele diplomatice dintre ţările în cauză, în special Danemarca, China şi Suedia, întrucât nava se află în apele internaţionale. "China colaborează în prezent cu părţile implicate, inclusiv Danemarca, pentru a menţine o comunicare fluidă prin canale diplomatice", a declarat vineri un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe.

China a respins miercuri suspiciunile ce o vizează, susţinând că "şi-a îndeplinit întotdeauna pe deplin obligaţiile ca stat de pavilion" şi că "a cerut navelor chineze să respecte cu scrupulozitate legile şi reglementările în vigoare".

Autorităţile daneze au vorbit joi despre "contacte diplomatice" cu ţări neprecizate, avertizând totodată că Danemarca are capacităţi de intervenţie limitate în acest caz. "Danemarca nu este proprietara cablurilor avariate, iar nava (chineză) se află în prezent în apele internaţionale", a indicat Ministerul danez de Externe.

Două anchete juridiciare sunt în desfăşurare, dintre care una este condusă de poliţia suedeză pentru "sabotaj" şi priveşte secţionarea celor două cabluri de telecomunicaţii în apele suedeze. Primul dintre acestea, "Arelion", care leagă insula suedeză Gotland de Lituania, a fost secţionat duminică dimineaţă. Cel de-al doilea cablu submarin, C-Lion1, care leagă Finlanda de Germania, s-a rupt apoi luni dimineaţă. Vrachierul chinez se afla în zona celor două cabluri în momentul avarierii acestora, potrivit site-urilor de monitorizare a traficului maritim, de unde rezultă suspiciunile faţă de această navă.

Marina suedeză a reuşit deja să inspecteze cablul germano-finlandez, care se află la o adâncime de 30-40 de metri. Miercuri a început şi inspectarea cablului suedezo-lituanian. În paralel, Finlanda a deschis o anchetă pentru "daune penale agravate" şi "interferenţe agravate în comunicaţii", cu privire la deteriorarea cablului germano-finlandez. O navă finlandeză a gărzii de coastă care transportă anchetatori se afla vineri dimineaţă în drum spre zona de ruptură a cablului de telecomunicaţii.

Vrachierul chinez a părăsit portul rusesc Ust Louga, la vest de Sankt Petersburg, pe 15 noiembrie, potrivit site-ului VesselFinder. Ţinând cont de tensiunile cu Rusia, mai mulţi politicieni europeni au susţinut imediat ideea unui "atac hibrid" efectuat de Rusia. Primul dintre aceştia a fost ministrul german al apărării Boris Pistorius, potrivit căruia "nimeni nu crede că aceste cabluri au fost tăiate accidental". În replică, Moscova a catalogat drept ridicole acuzaţiile de acest fel, formulate înainte de clarificarea cazului.

Aceste incidente urmează altora petrecute tot în Marea Baltică. Mai întâi, gazoductele Nord Stream 1 şi 2, prin care Germania importa gaze ruseşti, au fost avariate şi scoase din funcţiune de mai multe explozii submarine în apropierea insulei daneze Bornholm pe 26 septembrie 2022. Acest sabotaj este în continuare neelucidat, dar presa germană a scris despre o implicare ucraineană, în timp ce Kievul neagă. Guvernul german a asigurat că sprijinul său faţă de Ucraina în războiul cu Rusia va rămâne de neclintit, indiferent care ar fi rezultatele anchetei.

Un alt incident în Marea Baltică a avut loc în octombrie anul trecut, când gazoductul Balticconnector, dintre Finlanda şi Estonia, şi un cablu rusesc de telecomunicaţii au fost avariate de ancora unei nave chineze.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰