NATO cere Elveţiei să renunţe la interdicţia reexportului de arme către Ucraina, Stoltenberg atenţionează Occidentul

La întrevederea pe care a avut-o cu Amherd, Stoltenberg a cerut guvernului elveţian să-şi reconsidere poziţia cu privire la interzicerea reexportului către Ucraina de arme şi muniţii fabricate în Elveţia şi care împiedică aliaţii să ofere sprijin suplimentar Kievului, a anunţat NATO într-un comunicat, relatează Agerpres. Stoltenberg a susţinut că "aliaţii şi partenerii sprijină Ucraina în dreptul său la autoapărare, consacrat în Carta Naţiunilor Unite".

O cerere pe care Amherd, care a devenit miercuri întâiul ministru al apărării elveţian care a participat la o reuniune a Consiliului Atlanticului de Nord, a auzit-o şi de la "mulţi aliaţi" ai NATO, "în contextul în care ţara (Ucraina - n.r.) continuă să reziste războiului brutal de agresiune al Rusiei", a evidenţiat organizaţia în comunicatul său.

Stoltenberg şi Consiliul Nord-Atlantic i-au mulţumit lui Amherd, care deţine şi funcţia de consilier federal elveţian şi şef al departamentului federal pentru apărare, protecţie civilă şi sport, pentru contribuţia cu aproape 200 de militari elveţieni la Misiunea KFOR a Alianţei în Kosovo.

Aliaţii şi-au exprimat, de asemenea, aprecierea pentru asocierea strânsă a Elveţiei cu NATO, inclusiv pentru contribuţiile sale substanţiale la stabilitatea în Balcanii de Vest şi pentru atitudinea acestei ţări cu privire la sancţiunile UE împotriva Rusiei. Stoltenberg a subliniat că neutralitatea Elveţiei nu este un obstacol în calea colaborării cu NATO şi a salutat angajamentul Bernei de a aprofunda şi mai mult cooperarea cu Alianţa. 

NATO atenţionează Occidentul să se pregătească pentru un conflict lung în Ucraina

Ţările occidentale vor trebui să sprijine Ucraina încă pentru mult timp, a mai declarat secretarul general al NATO într-un interviu apărut joi în cotidianul The Guardian. Preşedintele rus Vladimir Putin "nu intenţionează să obţină pacea, ci vrea mai mult război", a precizat şeful NATO.

Stoltenberg a adăugat că Rusia îşi sporeşte producţia militară industrială şi apelează la regimurile autoritare într-o încercare de a obţine mai multe arme. Ca urmare, SUA, Marea Britanie, Germania şi alte state occidentale trebuie să fie pregătite să sprijine Ucraina cu arme, muniţie şi piese de schimb pentru o perioadă lungă de timp. "Nevoia va continua să existe, deoarece este vorba de un război de uzură. Este vorba de capacitatea industrială de a menţine sprijinul", a spus el.

La începutul acestei săptămâni, ţările din UE au convenit să ofere Ucrainei un milion de cartuşe de artilerie în următoarele 12 luni, a mai declarat Stoltenberg. Prin echipamentul oferit de Occident, ucrainenii vor putea "să lanseze o ofensivă şi să recucerească teritorii", adăugând însă că NATO nu este parte a conflictului. 

Doar şapte state membre NATO au alocat cel puţin 2% din PIB pentru apărare în 2022

Secretarul Alianţei Nord-Atlantice a anunţat marţi  la prezentarea raportului anual al organizaţiei că 7 dintre cele 30 de state membre ale NATO au atins ţinta privind cheltuielile militare în 2022. Într-o conferinţă de presă organizată la sediul din Bruxelles al Alianţei, Jens Stoltenberg a declarat că NATO se aştepta iniţial ca încă două ţări să atingă obiectivul de alocare a 2% din PIB pentru apărare.

''Dar, întrucât PIB-ul a crescut mai mult decât era de aşteptat pentru doi aliaţi, aceste două ţări se află la puţin sub 2%'', a explicat el, citat de Reuters. Potrivit tabelelor incluse în raportul anual al NATO, cele şapte state sunt SUA (3,46% din PIB pentru apărare), Regatul Unit (2,16% din PIB pentru apărare), Estonia (2,12%), Letonia (2,07%), Lituania (2,47%), Polonia (2,42%) şi Grecia (3,54%).

Conform aceleiaşi surse, România a alocat pentru apărare 1,75% din PIB anul trecut, 1,86% din PIB în 2021, 2,01% din PIB în 2020 şi 1,84% din PIB în 2019.

La nivelul NATO, valoarea indicatorului în 2022 a fost de 2,58% din PIB, iar la nivelul statelor europene din NATO şi al Canadei de 1,65% din PIB, ceea ce înseamnă că SUA au o contribuţie considerabilă la bugetul Alianţei. Jens Stoltenberg le-a cerut statelor aliate să îşi suplimenteze mai rapid cheltuielile militare. ''Nu există niciun dubiu că trebuie să facem mai mult şi trebuie să facem asta mai rapid. Ritmul pe care îl avem atunci când este vorba despre creşterea cheltuielilor pentru apărare nu este suficient de ridicat. Într-o lume tot mai periculoasă, noi trebuie să investim mai mult în apărare'', a afirmat secretarul general al NATO.

La Summitul din Ţara Galilor din septembrie 2014, liderii statelor NATO au convenit ca în termen de 10 ani ţările membre ale Alianţei să atingă obiectivul alocării a 2% din PIB pentru bugetul apărării. Acea decizie a fost o reacţie la ceea ce fusese percepută drept o deteriorare a situaţiei securităţii în Europa, la câteva luni după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia.

La aproape zece ani de la Summitul din Ţara Galilor şi un an de la începerea invaziei ruse în Ucraina, ţările NATO au lansat în urmă cu câteva săptămâni discuţii despre modul de adaptare a ţintei cheltuielilor militare. O decizie este aşteptată la Summitul de la Vilnius, din luna iulie, iar Jens Stoltenberg a declarat că vede nivelul de 2% din PIB ca pe un nivel minim, nu ca pe un plafon.

Pe de altă parte, Stoltenberg a avertizat China cu privire la furnizarea de arme letale Rusiei, în contextul în care preşedinţii rus şi chinez, Vladimir Putin şi Xi Jinping, au în aceste zile consultări la Moscova. ''Nu am văzut vreo dovadă conform căreia China îi livrează arme letale Rusiei, dar am văzut unele semne că a existat o cerere în acest sens din partea Rusiei şi aceasta este o chestiune care este luată în considerare la Beijing de către autorităţile chineze. China nu ar trebui să furnizeze ajutor letal Rusiei, aceasta ar însemna sprijin pentru un război ilegal'', a accentuat înalta oficialitate aliată.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰