Nepalul acuză cele mai mari economii ale lumii că sunt de vină pentru inundațiile din țară
Nepal cere despăgubiri în valoare de 20 de milioane de dolari după inundațiile devastatoare recente, iar ministrul de externe al țării le-a cerut celor mai poluante state din lume să "se trezească" și să își asume responsabilitatea comună pentru un dezastru în urma căruia peste 6.000 de persoane au murit, sau sunt date dispărute.
Oamenii de știință consideră că schimbările climatice au contribuit la producerea inundațiilor, declanșate la sfârșitul lunii august după ce un ghețar aflat în proces de topire s-a prăbușit parțial. Incidentul a provocat o alunecare de teren și viituri puternice care au afectat Tibetul, aflat sub control chinez, și Nepalul, potrivit TheGuardian.
Bilanţul inundațiilor devastatoare
Până în prezent, peste 1.300 de persoane au fost confirmate decedate, iar alte peste 5.500 sunt încă dispărute. După 12 zile de operațiuni de salvare, speranțele că multe dintre acestea mai pot fi găsite în viață au scăzut considerabil.
Într-un interviu acordat publicației The Guardian, ministrul nepalez de externe, Shisir Khanal, a cerut măsuri concrete în numele "justiției climatice" și a spus că marile economii ale lumii trebuie să ajute Nepalul să se refacă și să reconstruiască zonele distruse.
Vecinii Nepalului, printre cei mai mari poluatori
Nepal este responsabil pentru mai puțin de 0,1% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, în timp ce vecinii săi, India și China, se numără printre cei mai mari poluatori din lume. Munții Himalaya, care se întind pe teritoriul Indiei, Chinei, Nepalului și Bhutanului, se încălzesc într-un ritm cu aproape 50% mai rapid decât media globală.
În 2023, ONU avertiza că munții Nepalului au pierdut aproape o treime din cantitatea de gheață în puțin peste 30 de ani, din cauza încălzirii globale. Khanal a subliniat că dezastrul recent a fost mult mai grav decât inundațiile obișnuite din timpul sezonului musonic și că amploarea distrugerilor este comparabilă cu cea a cutremurului din 2015, care a devastat o mare parte a țării.
"A fost ca un tsunami venit din Himalaya", a spus ministrul. "Am văzut valuri de 18 până la 21 de metri înălțime, amestecate cu resturi, noroi, pietre și bolovani, care se deplasau cu aproape 180 de kilometri pe oră. Orașe, sate și șosele au fost complet șterse de pe hartă, iar unele zone sunt în continuare izolate".
O solicitare către Fondul ONU pentru pierderi şi daune
Khanal a confirmat că ministerele de Finanțe și al Mediului din Nepal au trimis împreună o solicitare către Fondul ONU pentru pierderi și daune, creat în 2022 în cadrul eforturilor internaționale privind schimbările climatice. Nepalul cere 20 de milioane de dolari drept compensații pentru pagubele asociate crizei climatice.
"Noi am contribuit foarte puțin la schimbările climatice", a spus ministrul. "Este esențial ca statele care beneficiază de economii mult mai mari și mai poluante și care au contribuit mult mai mult la emisiile de gaze cu efect de seră să accepte o responsabilitate comună. Este o problemă care afectează întreaga omenire. Comunitatea internațională nu ar trebui să privească acest episod ca pe un dezastru izolat. El trebuie analizat în contextul schimbărilor climatice care au loc în Himalaya. Știm că astfel de situații se vor repeta și că tot mai multe comunități, nu doar din Nepal, ci din întreaga lume, vor trebui să se confrunte cu ele", a adăugat el.
Suma solicitată nu este însă suficientă
Khanal a recunoscut că suma de 20 de milioane de dolari solicitată de Nepal de la ONU "evident nu este nici pe departe suficientă pentru a acoperi pagubele".
Potrivit unor estimări, valoarea totală a distrugerilor provocate de inundații ar putea depăși 5 miliarde de dolari, iar ministrul spune că bilanțul final ar putea fi chiar mai mare.
Peste 20.000 de locuințe vor trebui, cel mai probabil, reconstruite, împreună cu principala șosea a țării. Unele sate construite în zone vulnerabile de-a lungul râurilor, dintre care câteva au fost complet luate de ape, ar putea fi mutate pe terenuri mai înalte și mai sigure.
Inițial, Khanal a indicat India și China drept țări care ar trebui să ofere sprijin, fără să menționeze Statele Unite. Ulterior, ministrul și-a nuanțat declarațiile.
"Nu este vorba despre a da vina pe o țară sau alta, ci despre faptul că trebuie să lucrăm cu toții împreună", a spus el.
Un deficit semnificativ de finanțare al Fondului ONU
ONU a recunoscut deja că Fondul pentru pierderi și daune se confruntă cu un deficit semnificativ de finanțare.
Fondul a primit solicitări în valoare totală de aproximativ 2,8 miliarde de dolari din partea a circa 119 țări, însă comunitatea internațională a oferit până acum doar aproximativ 400 de milioane de dolari.
Statele Unite au contribuit cu doar 17 milioane de dolari, după retragerea lui Donald Trump din Acordul de la Paris.
Khanal a recunoscut că există "provocări politice" în obținerea compensațiilor climatice cerute de Nepal.
"Da, vor exista întotdeauna oameni care nu sunt de acord cu perspectiva noastră sau care neagă existența schimbărilor climatice, dar există și oameni care neagă că Pământul este rotund", a declarat el.
Ministrul a insistat că finanțarea trebuie să fie disponibilă nu doar pentru intervențiile imediate după dezastre, ci și pentru prevenție, pregătire și reducerea riscurilor asociate schimbărilor climatice.
Khanal a respins acuzațiile potrivit cărora China nu ar fi avertizat suficient de devreme Nepalul sau nu ar fi transmis date despre pericolul inundațiilor. El a spus că discută cu autoritățile chineze despre îmbunătățirea coordonării și a schimbului de informații în regiunea Himalaya.
"Privind acum în urmă, putem vedea că acest ghețar era fragil și se retrăsese în ultimele șase luni. Însă înainte de producerea inundațiilor, nici noi și nici oamenii de știință chinezi nu știam că prăbușirea acestui ghețar era iminentă. Nu cred că vreunul dintre noi și-a dat seama de amploarea pericolului până când dezastrul s-a produs".
