Netanyahu şi Trump au ajuns să se certe pe războiul pe care l-au început împreună

• Calculele politice îi împing în direcţii opuse
• Bombardamentele în Liban tensionează relaţiile
• Experţii minimalizează dezacordurile dintre cei doi

Deşi Trump avertizase public Israelul să nu lovească Beirutul în războiul cu militanţii Hezbollah susţinuţi de Iran, Israelul fix asta a făcut duminică, aminteşte AP. Iranul a răspuns imediat, lansând asupra Israelului rachete balistice pentru prima dată de la armistiţiul anunţat în aprilie. Israelul a lovit apoi Iranul, cu care Trump poartă de câteva săptămâni negocieri cu o miză ridicată. Cu toate că cele două ţări au anunţat luni că opresc atacurile, este puţin probabil ca dezacordurile dintre Trump şi Netanyahu să se oprească.

Trump, pentru care vin alegeri legislative şi locale importante în toamnă, vrea să pună capăt unui război nepopular şi să redeschidă Strâmtoarea Ormuz pentru a tăia preţurile la carburanţi. De partea sa, Iranul a transmis că nu încheie niciun acord de pace fără o încetare completă a focului în Liban.

Netanyahu, care are şi el alegeri în acest an, este sub presiune să oprească Hezbollah şi să demonstreze că poate să câştige războiul cu Iranul şi aliaţii Teheranului în regiune. În plus, are de făcut şi un mers complicat pe sârmă în gestionarea relaţiilor cu SUA, cel mai important aliat al Israelului, fără să lase impresia că este supus Washingtonului.

Calculele politice îi împing în direcţii opuse

Când Statele Unite şi Israelul au atacat Iranul, pe 28 februarie, cei doi aliaţi păreau uniţi. Netanyahu spunea atunci că obiectivele erau slăbirea armatei iraniene, eliminarea programelor nucleare şi de rachete balistice şi răsturnarea guvernului. După moartea liderului suprem al Iranului în primul val de atacuri, Trump chiar i-a îndemnat pe iranieni să-şi "recupereze" ţara.  A devenit clar destul de repede că, în timp ce Trump căuta o victorie rapidă şi uşoară, precum cea obţinută în Venezuela, Netanyahu îşi dorea să învingă Iranul, chiar dacă însemna un conflict prelungit.

După ce Teheranul a arătat că poate să reziste săptămâni întregi la atacuri intense şi a menţinut închisă Strâmtoarea Ormuz, americanii şi israelienii au devenit tot mai frustraţi, dar din motive diferite. Preţul benzinei şi al altor produse a crescut puternic în SUA, unde foşti şi actuali susţinători l-au acuzat pe Trump că şi-a încălcat promisiunea de campanie şi a împins Statele Unite într-un nou impas militar în Orientul Mijlociu. Trump, conştient că republicanii ar putea fi ameninţaţi la alegerile pentru Congres din noiembrie, a respins criticile.

Şi israelienii sunt tot mai nemulţumiţi că Netanyahu a eşuat în războaiele declanşate de atacul Hamas din 7 octombrie 2023, în timpul mandatului său. La mai bine mai bine de doi ani, Hamas încă controlează o parte din Gaza, Hezbollah continuă să lanseze rachete, iar guvernul iranian şi programul său nuclear au supravieţuit, în ciuda pierderilor grele.

Bombardamentele în Liban tensionează relaţiile

Punctul fierbinte este Libanul, unde luptele continuă între Israel şi Hezbollah, în ciuda anunţurilor privind încetarea focului. Ca să obţină un acord de pace, Trump pare să fi acceptat cererea Iranului ca Libanul să nu mai fie atacat. Teheranul a ameninţat că va ataca din nou dacă Israelul continuă loviturile în Liban. De cealaltă parte, Israelul pare hotărât să păstreze fronturile separate şi să-şi continue campania în Liban, unde a ocupat o regiune întinsă din sudul ţării. Obiectivul pare a fi eliminarea Hezbollah.

Tensiunile au ieşit la suprafaţă săptămâna trecută. Trump a recunoscut public că a avut o convorbire tensionată cu Netanyahu despre Liban şi că l-a făcut "nebun", frustrat că războiul împotriva Hezbollah ameninţa negocierile cu Iranul.

Trump a transmis clar în mai multe interviuri că nu a fost mulţumit de atacul Israelului de duminică asupra Beirutului. A fost lansat fără avertisment şi a lovit o clădire rezidenţială, ucigând două persoane şi rănind 20, potrivit autorităţilor libaneze.

Liderul SUA a cerut apoi reţinere de la Israel după ce Iranul a lansat primul val de rachete, tot duminică. Eu iau toate deciziile, nu Netanyahu, a transmis el pentru Financial Times. Câteva ore mai târziu, Israelul a bombardat Iranul.

Experţii minimalizează dezacordurile dintre cei doi

Sursele citate de AP spun că Trump ceruse reţinere pentru a calma pieţele şi a evita prăbuşirea negocierilor. În replică, oficialii israelieni au spus că SUA nu ar tolera atacuri fără un răspuns rapid şi că ambele tabere au înţeles şi că lipsa unui răspuns la atacurile iraniene l-ar pune pe Netanyahu într-o poziţie politică dificilă.

Netanyahu s-a apărat spunând că "Israelul are dreptul deplin la autoapărare şi îl exercităm în măsura necesară. Vă spun acest lucru aşa cum îl spun, cu apreciere şi respect, în discuţiile bune cu prietenul meu, preşedintele Trump".

Nu este prima dată când Trump se află în dezacord public cu Netanyahu în privinţa unei operaţiuni militare. În martie, la mai puţin de trei săptămâni de la începutul conflictului, Trump a fost iritat de decizia lui Netanyahu de a ataca un important zăcământ de gaze iranian, la care Iranul a răspuns lovind infrastructura energetică din Golf. "I-am spus: Nu face asta. Ne înţelegem foarte bine. Ne coordonăm, dar, din când în când, face câte ceva", a declarat Trump atunci.

Deşi Trump a criticat public decizia, doua surse au confirmat pentru AP că SUA fuseseră informate dinainte despre planurile Israelului privind atacul. Nu este clar dacă această dispută va avea totuşi urmări reale.

"Nu este atât de neobişnuit ca relaţia SUA-Israel să aibă astfel de tensiuni. Ceea ce este foarte diferit acum este cât de public se desfăşoară totul", a comentat analistul geopolitic Michael Singh, amintind că Trump a avut dispute publice similare şi cu alţi şefi de stat, inclusiv cu aliaţi apropiaţi.

Eytan Gilboa, expert în relaţiile SUA-Israel, se îndoieşte că episodul poate ameninţa serios alianţa dintre cele două ţări. Potrivit acestuia, Netanyahu a fost mereu atent să nu împingă lucrurile prea departe. "Dacă ar fi existat o ameninţare mare, de exemplu dacă Israelul ar fi continuat războiul în Iran şi ar fi tras SUA în el, atunci ar fi fost o situaţie diferită", a spus el, punctând că există în continuare "dezacorduri" fără răspuns "între Netanyahu şi Trump legate de Iran, Liban şi Gaza".