Opozantul lui Putin pregătește "Amiaza pentru pace". Ce le cere rușilor în ziua alegerilor parlamentare
Opozantul rus Ilia Iașin, stabilit în exil la Berlin, îi îndeamnă pe rușii care se opun războiului din Ucraina să voteze împotriva partidului condus de președintele Vladimir Putin la alegerile parlamentare programate pe 20 septembrie, relatează AFP, potrivit Agerpres.
Iniţiativa lui Iaşin, numită "Amiaza pentru pace", urmăreşte să îi determine pe toţi alegătorii ruşi, atât din ţară cât şi din străinătate,. să se prezinte la urne exact la ora locală 12. "Dacă oamenii vin toţi să voteze împotriva Rusiei Unite (partidul puterii de la Moscova - n. red.), în acelaşi moment şi stau la coadă, lumea va vedea câţi suntem de fapt", a explicat criticul Kremlinului într-un dialog cu AFP la Helsinki. O acţiune similară a fost organizată şi în 2024, la alegerile prezidenţiale din Rusia.
France Presse menţionează că Rusia Unită va câştiga cu siguranţă alegerile. Autorităţile ruse controlează de multă vreme întreg procesul electoral, iar apărătorii drepturilor omului expun fraudele la fiecare scrutin. Din 2022, când a început invazia în Ucraina, represiunea a ajuns în Rusia la niveluri nemaiîntâlnite din perioada sovietică; mii de oameni au fost închişi sau amendaţi pentru că au condamnat războiul. Principalele personalităţi din opoziţie şi-au pierdut viaţa, au plecat din ţară sau au ajuns în închisori. Luna trecută, Curtea Supremă de la Moscova a interzis participarea la alegerile legislative a partidului de opoziţie Iabloko. "Nici măcar nu considerăm că acestea sunt alegeri", a declarat Iaşin.
În vârstă de peste 40 de ani, el a fost un aliat apropiat al opozantului Alexei Navalnîi, mort în închisoare. Iaşin conduce acum un partid înfiinţat în iunie la Berlin care şi-a asumat misiunea de a reuni diferitele grupări din opoziţia rusă dezbinată multă vreme de conflicte interne, pentru a cere încetarea luptelor din Ucraina şi a apăra drepturile omului.
Opoziția rusă încearcă să-și arate forța în ziua alegerilor
El se aşteaptă ca mii de ruşi să participe la acţiunea din ziua votului din septembrie. "Vrem să le dăm oamenilor posibilitatea de a-şi exprima poziţia faţă de ceea ce se întâmplă, opoziţia faţă de război şi de dictatura lui Vladimir Putin", explică disidentul care militează activ în cadrul opoziţiei liberale din anii 2000.
În 2022, Iaşin a fost condamnat la opt ani de închisoare pentru că s-a revoltat împotriva "uciderii civililor" în oraşul ucrainean Bucea, în timpul ofensivei ruse. A fost eliberat după doi ani într-un schimb de prizonieri istoric între Rusia şi Occident.
Partidul său, Rusia Paşnică, ar dori să ajungă la putere într-o bună zi, când acest obiectiv va fi poate mai realist. "Există multe precedente în lume în care disidenţii au creat partide politice în exil şi au revenit după o vreme în ţările lor de origine şi au preluat puterea", reaminteşte Iaşin, promiţând că "atunci când voi avea ocazia, voi fi primul care se întoarce în Rusia".
Iașin se teme de o nouă mobilizare a sute de mii de ruși
Întoarcerea depinde în mare măsură de sfârşitul războiului din Ucraina şi de "modul în care se va încheia", mai adaugă el. Iaşin se aşteaptă ca după alegeri să aibă loc o escaladare a conflictului şi să fie mobilizaţi sute de mii de ruşi pentru o mare ofensivă la primăvară sau la vară, anul viitor. "Nimic nu arată că Putin ar fi gata să înceapă negocieri serioase cu Ucraina (...) în schimb multe semne arată că pregăteşte o escaladare", afirmă opozantul.
Putin a respins astfel de zvonuri, considerând că sunt tentative de dezinformare înaintea alegerilor. Rusia a efectuat o "mobilizare parţială" în septembrie 2022, când au fost chemaţi sub arme circa 300.000 de rezervişti pentru a face faţă contraofensivelor ucrainene. Măsura nepopulară i-a determinat pe mulţi ruşi să plece din ţară, iar ulterior autorităţile s-au ferit de iniţiative similare, în ciuda pierderilor mari de efective pe front.
Iaşin consideră că sunt posibile şi alte scenarii: "o provocare împotriva NATO, cum ar fi o încercare de a ocupa un oraş din ţările baltice, sau o provocare împotriva Poloniei". Moscova a dezminţit şi aceste posibilităţi.
