Pacea lui Trump: Un război fără învingători. Israelul face totul pentru a bloca acordul: "Nu suntem bananieri"

• Israelul contestă acordul şi face totul pentru a bloca înţelegerea 
• O pace care poate dispărea în orice moment

Un război fără învingători. Așa descrie Financial Times anunțarea acordului, explicând că nu el înseamnă automat pace. Iranul a amânat cele mai spinoase probleme, precum dosarul nuclear, pentru discuții ulterioare. Ca un detaliu de culoare, Iranul a așteptat până după miezul nopții, ora locală, pentru a finaliza acordul, evitând să fie agreat chiar de ziua lui Trump. Diferența de fus orar de 7,5 ore a permis atât Teheranului, cât și Washingtonului să susțină că acordul a fost încheiat la data dorită: duminică pentru Trump și a doua zi pentru Iran, relatează New York Times. 

Indiferent cum alege Trump să prezinte acordul care urmează să fie semnat vineri la Geneva, de negociatorul-șef iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, ministrul de externe Abbas Araghchi, şi vicepreşedintele JD Vance, el nu este o soluționare permanentă. Pentru moment, cel puțin, este doar o prelungire a actualului armistițiu cu alte 60 de zile, care ar permite redeschiderea treptată a Strâmtorii Ormuz și ridicarea blocadei americane asupra Iranului. 

Israelul contestă acordul şi face totul pentru a bloca înţelegerea 

În ceea ce privește problema nucleară, fiecare tabără își revendică victoria. Iranienii au promis că vor purta negocieri ulterioare pe acest dosar, în schimbul unui angajament din partea americanilor pentru o ridicare treptată a sancțiunilor impuse Teheranului. Însă totul s-ar putea prăbuși foarte ușor. Guvernul israelian este foarte nemulțumit, în special că va trebui să încheie campania militară împotriva grupării Hezbollah în Liban.

În contextul în care în Israel urmează alegeri parlamentare, iar toate partidele condamnă acordul lui Trump, Benjamin Netanyahu ar putea foarte ușor relua atacurile asupra Hezbollah, mai ales dacă gruparea proxy a Iranului bombardează nordul Israelului. Iar Teheranul s-ar vedea nevoit să răspundă cu atacuri asupra Israelului. Grăitor în acest sens este că un jurnalist apropiat de Netanyahu a răspuns la anunțul acordului postând un citat de Henry Kissinger: "Să fii dușmanul Americii poate fi periculos, dar să fii prietenul ei este fatal". 

Mai multe voci din guvernul israelian au început să conteste puternic acordul. "Acordul cu Iranul este rău pentru Israel și pentru întreaga lume liberă. Punct. Va trebui să continuăm campania pentru a răsturna noi înșine regimul și să o facem în moduri creative și să ne asigurăm că Iranul nu va avea niciodată arme nucleare" a transmis ministrul Finanțelor, Bezalel Smotrich.

Israelul se trezește cu o înțelegere luată peste capul nostru, a transmis și Yair Golan, liderul Partidului Democrat de Opoziție, într-un atac la adresa lui Netanyahu. În timp ce ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a transmis că armata nu se va retrage din "zonele de securitate" din Liban, Siria sau Gaza, în ciuda acordului, și că Netanyahu i-ar fi comunicat acest lucru direct lui Trump. Dacă Iranul atacă Israelul din cauza Libanului, Israelul va "lovi cu toată forța", a amenințat acesta.

O altă reacție dură a venit de la ministrul israelian al Securității Naționale, Ben-Gvir: "Acordul lui Trump nu ne obligă la nimic. Israelul nu este supus Statelor Unite, suntem o națiune independentă și suverană! Subliniem: Iubim SUA și îi suntem recunoscători președintelui Trump. Totuși, statul Israel nu este o republică bananieră", a transmis acesta.

Într-un interviu telefonic pentru New York Times, Trump l-a numit pe Netanyahu "un tip foarte dificil". "Ar trebui să ne fie foarte recunoscător pentru că am făcut asta. Pentru că, dacă Iranul ar avea o armă nucleară, Israelul nu ar mai exista în două ore", a transmis Trump.

O pace care poate dispărea în orice moment

Liderul de la Casa Albă a mai anunțat că, potrivit acordului, trecerea prin Strâmtoarea Ormuz va fi "permanent gratuită", adică fără taxe de tranzit. Dar redeschiderea treptată a căii navigabile, în paralel cu începerea discuțiilor asupra problemei spinoase a programului nuclear, lasă loc pentru dispute și neînțelegeri. În aceste condiții, reluarea schimburilor de atacuri ocazionale cu drone sau rachete pare mai probabilă decât o încetare completă a ostilităților.

Cei mai duri politicieni americani își doreau o schimbare de regim la Teheran sau, cel puțin, distrugerea totală a programului nuclear iranian. Însă o schimbare de regim pare acum și mai îndepărtată decât atunci când a început războiul, pe 22 februarie. Nu e de mirare că promisiunea iranienilor că vor coopera în ceea ce privește rezolvarea dosarului nuclear va fi tratată cu mare scepticism de multe voci importante de la Washington.

Inclusiv Trump a amenințat, în interviul telefonic pentru New York Times, că, dacă Iranul nu va ajunge la un acord nuclear final cu Statele Unite, va reîncepe atacurile militare asupra Teheranului, spunând că va face din Statele Unite "paznicul Orientului Mijlociu", în schimbul a "20 la sută din veniturile regiunii".  Trump a mai spus că negociază o suspendare a îmbogățirii uraniului pe o perioadă de 15 până la 20 de ani și ca Iranul să fie limitat la o îmbogățire a uraniului de nivel scăzut, care "nu ar putea fi niciodată folosită de armată". 

O altă sursă de nemulțumire este dezghețarea activelor iraniene și ridicarea sancțiunilor, care ar permite republicii islamice să își reconstruiască forțele militare și, implicit, pe cele regionale. De exemplu, celebrul senator republican Lindsey Graham încă îl presa săptămâna trecută pe Trump să escaladeze războiul, prin ocuparea insulei Kharg, principalul centru de export al petrolului iranian. Consilierii militari l-au avertizat pe Trump că, dacă pune soldați pe insulă, aceștia vor fi ținte reale pentru un contraatac iranian.

Extremiștii iranieni par și ei furioși. Abbas Araghchi și Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele Parlamentului, au fost criticați dur pentru că au acceptat condițiile. Ei acuză că ţara a acceptat deschiderea strâmtorii în schimbul unei promisiuni că americanii le vor ridica sancțiunile, promisiune pe care s-ar putea să nu o respecte, mai ales că ea poate fi blocată în Congres.