Portret de preşedinte. Emmanuel Macron, o ascensiune meteorică, sub o stea norocoasă. Popularitatea lui e în scădere
O bună doză de intuiţie, o parte de risc şi un concurs de împrejurări favorabile l-au condus pe Emmanuel Macron la Elysée, pe un drum expres, la câteva luni după ce şi-a lansat partidul şi a dat peisajul politic cu susul în jos la vârsta de doar 39 de ani, scrie AFP.
O bună doză de intuiţie, o parte de risc şi un concurs de împrejurări favorabile l-au condus pe Emmanuel Macron la Elysée, pe un drum expres, la câteva luni după ce şi-a lansat partidul şi a dat peisajul politic cu susul în jos la vârsta de doar 39 de ani, scrie AFP.
Ales al optulea preşedinte al Republicii franceze, Emmanuel Macron a urmat o traiectorie meteorică a unui obiect politic mult timp neidentificat, în acelaşi timp produsul sistemului şi un reprezentant revendicat "antisistem", conformist şi îndrăzneţ, "nici de stânga, nici de dreapta".
Aşa a intrat în mod brutal în atmosfera primei sale alegeri, la conducerea unei mari mişcări de centru şi în faţa unor provocări şi şantiere imense.
Cu o educaţie burgheză la iezuiţi, în Amiens, cu nasul în cărţi, în apropierea bunicii sale directoare de colegiu, el este un elev model, dar totodată rebel - fie că decide, singur, să se boteze la vârsta de 12 ani, fie că acţionează pentru a sfida convenţiile şi a se căsători cu Brigitte Trogneux, profesoara sa de franceză din liceu, cu 24 de ani mai în vârstă ca el.
- Portret de Primă Doamnă. Brigitte, mai în vârstă cu aproape 24 de ani decât Emmanuel Macron, e cea mai...
- Hollande îi adresează un avertisment dur lui Macron
- Şoferii români ameninţă cu un PROTEST de AMPLOARE cu ocazia vizitei oficiale a preşedintelui Franţei în România
- Emmanuel Macron va fi prezent joi, la Palatul Cotroceni! Liderul francez va vizita Muzeului Național al Satului
Absolventul Sciences-Po Paris, cu o diplomă în filosofie, absolventul promoţiei Sedar-Senghor la ENA, iar apoi la Inspecţia Generală a Finanţelor, el le-a atras atenţia primilor săi mentori politici - Jacques Attali în 2007, iar apoi François Hollande, care îl numeşte adjunctul secretarului general al Elysée în 2012 şi îl propulsează la Bercy în primăvara lui 2014.
Însă, la fel ca studiile, "intuiţiile" sale sunt cele care-i impresionează atât pe cei din primul său cerc de apropiaţi, cât şi pe adversarii săi politici.
"Eu cred că Macron a avut intuiţia, tocmai pentru că venea din afara vieţii politice tradiţionale, că partidele de guvernământ şi-au creat propriile slăbiciuni, şi-au pierdut propria atractivitate, erau, potrivit unei vorbe vechi, obosite, îmbătrânite", mărturisea recent François Hollande.
Iar "el a avut această intuiţie să creeze En Marche! atunci când şi-a elaborat legea", adoptată cu 49 la trei voturi, în vara lui 2015, îşi aminteşte deputatul PS Richard Ferrand.
Apărând acest text "cu de toate", care merge de la extinderea programului de duminca şi până la liberalizarea transportului cu autocarul, "a constatat el sclerozele din ţară", subliniază acest susţinător din primul moment, secretarul general al mişcării En Marche!, lansate pe 6 aprilie 2016.
La conducerea micii sale întreprinderi politice - a cărei siglă coincide cu iniţialele sale şi care revendică în prezent aproximativ 270.000 de membri - Emmanuel Macron şi-a afişat tot mai ostentativ ambiţiile, începând de la un miting fondator incendiar, la La Mutualité, pe 12 iulie 2016, în faţa a 3.000 de persoane.
ALINIEREA PLANETELOR
El a ştiut, ulterior, "să-şi asume riscul", aşa cum îi place să spună, de a demisiona de la Bercy pentru a se lansa în cursa pentru fotoliul de la Elysée, cu o mână de susţinători în jurul său.
Însă planetele s-au aliniat apoi perfect.
Alegerile primare ale dreptei, apoi ale stângii, i-au degajat un bulevard pe centru, iar scandalul Fillon i-a tăiat şansele contracandidatului său considerat cel mai periculos.
Iar aşa cum a preconizat, François Hollande - al cărui moştenitor şi în egală măsură paricid este - s-a găsit între timp în incapacitatea de a candida la al doilea mandat.
Odată cu ascensiunea în sondaje, Emmanuel Macron, cu ochii săi albaştri şi zâmbetul pe buze, s-a lăsat câştigat de fervoarea reuniunilor publice, a întârziat pe scenă şi s-a delectat cu sloganele "Macron preşedinte!" în aşa măsură încât adversarii săi politici au ironizat, uneori, atitudini "de Cristos".
El le-a răspuns promovând "bunăvoinţa" şi refuzând fluierarea contracandidaţilor la mitinguri, pentru a pregăti unitatea care avea să urmeze în mod inevitabil alegerii sale.
El a avut totodată talentul să evite falşii paşi majori, în pofida unor declaraţii polemice, nişte "erori" "pe care şi le asumă", ca atunci când a apreciat, în februarie, că colonizarea a fost o "crimă împotriva umanităţii".
De-acum el revendică faptul de a purta cu el "o parte ireductibilă a furiei poporului francez", rezultatul unei campanii "de contact" pe teren, unde şi-a apărat pas cu pas proiectul axat pe doi piloni - "eliberarea" economiei şi, în acelaşi timp, "protejarea" celor mai puţin "înarmaţi".
POPULARITATE ÎN SCĂDERE
Popularitatea lui Emmanuel Macron înregistrează o scădere puternică - de şapte puncte procentuale -, doar 36% dintre francezi apreciindu-i acţiunea, iar şeful statului este devansat de-acum de premierul Édouard Philippe (-2 puncte procentuale), potrivit unui sondaj YouGov difuzat de curând.
La trei luni după ce s-a instalat la Élysée, Emmanuel Macron pierde 14 puncte procentuale într-o singură lună în rândul simpatizanţilor săi de centru şi opt în rândul celor din cadrul Les Républicains.
Un procent de 49% (+13 puncte procentuale) îi vede în mod negativ acţiunea.
Premierul îl devansează cu un punct procentual, îregistrând 37% opinii favorabile, în pofida unei puternice scăderi a popularităţii în rândul apropiaţilor centrului (-10 puncte procentuale) şi Les Républicains (-10 puncte procentuale).
În total 42% (+11 puncte procentuale) au o opinie nefavorabilă despre acţiunea premierului, potrivit acestei anchete realizate pentru Huffington Post şi CNews.
La fel ca imaginea cuplului executiv, Guvernul îşi vede scăzându-i popularitatea, la 33% opinii pozitive, o scădere de cinci puncte procentuale.
Aproape unul din doi francezi intervievaţi (49%, cu opt procentuale mai puţini) consideră însă că Guvernul este ”pregătit să ia decizii nepopulare dacă ele sunt bune pentru ţară”, însă mai puţin de unul dintre francezi (32%) spune că are încredere în Executiv să moralizeze viaţa publică.
Şomajul şi locurile de muncă (25%, - 2 puncte procentuale) rămân principala sursă de îngrijorare a francezilor, urmate de imigraţie (15%, +1 punct procentual) şi protecţia socială (14%, +1 punct procentual).
Ancheta a fost realizată în perioada 26-27 iunie pe un eşantion de 1.003 persoane majore, după metoda cotelor. Marja de eroare este de 1,4 până la 3,1 puncte procentuale.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰