Primul oraș modern care va rămâne fără apă până în 2030. Criza a început deja pentru mii de familii
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Kabul se îndreaptă spre o criză fără precedent. Capitala Afganistanului ar putea deveni primul oraș modern din lume care rămâne fără apă, iar acest lucru s-ar putea întâmpla chiar până în 2030, potrivit unui raport recent al organizației Prosper Global, scrie CNN.
Pentru mulți dintre locuitorii orașului, însă, criza nu mai este o amenințare pentru viitor. Este deja parte din viața de zi cu zi. Shazia, o femeie de 34 de ani, locuiește în cartierul Khair Khana din Kabul împreună cu soțul și cei trei copii. Familia nu are apă curentă și nu își permite să cumpere apă de la cisternele care circulă prin oraș.
În fiecare zi, femeia merge împreună cu copiii la o moschee din apropiere, unde stau la coadă chiar și o oră pentru a umple gălețile de la o pompă manuală. Apoi se întorc acasă cu recipientele grele. "Mă doare spatele și urăsc că trebuie să-mi iau copiii după școală, dar nu avem de ales", spune Shazia.
Rezervele de apă subterană se reduc rapid
Situația din Kabul este una dintre cele mai grave crize urbane din lume. Orașul s-a extins rapid, iar populația a crescut de la mai puțin de un milion de oameni în 2001 la aproximativ șase milioane în prezent.
În același timp, rezervele de apă subterană se reduc rapid. În ultimul deceniu, nivelul apei din subteran a scăzut cu aproape 30 de metri, iar apa este pompată într-un ritm mult mai rapid decât poate fi refăcută. Aproape jumătate dintre puțurile forate din oraș au secat deja.
Kabul ar fi trebuit să aibă suficiente surse de apă. Orașul este așezat într-o vale înconjurată de munții Hindu Kush Himalaya, iar zăpada și ghețarii alimentează râul Kabul și rezervele subterane. Problema este că aceste rezerve nu mai reușesc să țină pasul cu nevoile unei populații în creștere.
În plus, Afganistanul se confruntă cu șase ani consecutivi de secetă. La sfârșitul anului trecut, cantitatea de zăpadă a atins unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii 25 de ani, iar scăderea precipitațiilor și încălzirea climei afectează tot mai mult rezervele de apă.
Când plouă, apa nu ajunge suficient în pământ pentru a reface pânza freatică. Suprafețele acoperite de beton și asfalt fac ca apa să se scurgă rapid prin oraș, provocând adesea inundații.
Un specialist descrie situația drept "faliment al apei", pentru că nu este vorba doar despre o criză temporară, ci despre pierderea unei resurse care nu mai poate fi refăcută suficient de repede.
Apa devine un lux
Pentru cei care își permit, soluția este să sape puțuri tot mai adânci. Un locuitor din Kabul spune că atunci când familia sa s-a mutat în actuala casă, în 1990, putea scoate apă dintr-un puț puțin adânc. Acum, puțul are peste 200 de metri.
Cei care nu au bani pentru astfel de lucrări sunt obligați să cumpere apă de la firme private sau să aștepte la pompele din moschei. Asadullah Ahmadi, care întreține o familie de șapte persoane, cheltuiește de cel puțin doi ani aproximativ 150 de afgani pe zi, echivalentul a 2,35 dolari, doar pentru apă. Chiar și așa, apa este murdară și trebuie fiartă înainte de a fi folosită.
Pentru familiile sărace, costurile au devenit uriașe. Unele gospodării ajung să cheltuiască până la 30% din venituri pe apă, în condițiile în care Organizația Națiunilor Unite consideră că apa ar trebui să coste cel mult 3% din venitul unei familii pentru a fi accesibilă.
Problema nu este doar cantitatea. O mare parte din apa subterană din Kabul este contaminată cu ape uzate și cu substanțe precum arsenicul.
Orașul continuă să se extindă
În cartierele aglomerate, situația este și mai dificilă. Într-un bloc din Kabul locuiesc 14 familii, toate dependente de un singur puț. Acesta seacă la fiecare câteva luni, iar apa curge uneori doar pentru scurt timp. În unele perioade, locatarii rămân zile întregi fără apă.
Cu toate acestea, oamenilor le este greu să plece. Locurile de muncă sunt în Kabul, iar mutarea într-o altă regiune nu garantează găsirea unei surse de apă. Orașul s-a dezvoltat pe verticală, iar pe terenurile unde înainte locuia o singură familie au apărut clădiri cu zeci de apartamente. Presiunea asupra rezervelor de apă a crescut și mai mult.
Autoritățile afgane au mai multe proiecte pentru a aduce apă în Kabul. Unul dintre ele este barajul Shahtoot, care ar putea furniza apă pentru peste două milioane de oameni. India a acceptat să finanțeze proiectul, însă lucrările au fost blocat după revenirea talibanilor la putere în 2021. Pakistanul se opune proiectului, susținând că ar primi mai puțină apă din râul Kabul.
O altă soluție este construirea unei conducte de aproximativ 200 de kilometri care să transporte apă din râul Panjshir către capitală. Proiectul se află însă încă în etapa de studiu și proiectare. Autoritățile spun că lucrează și la construirea de baraje și mii de puțuri pentru alimentarea rezervelor subterane, însă specialiștii avertizează că aceste măsuri au nevoie de timp și de resurse.
