Video Război în Iran. UK permite SUA să folosească bazele britanice pentru securizarea Strâmtorii Ormuz

Israelul a bombardat Iranul şi în ziua Anului Nou persan

Israelul a lansat atacuri asupra Iranului chiar de anul Anul Nou persan, Nowruz, relatează CNN.

Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au anunțat vineri că au început să lovească "ținte" iraniene în zona Nur, situată la est de Teheran. Mai multe explozii și activități ale sistemelor de apărare aeriană au fost raportate în capitală, potrivit site-ului independent iranian Asriran.

Guvernatorul orașului Bandar Lengeh, din provincia Hormozgan, a declarat că, în urma atacurilor lansate de SUA și Israel asupra portului, 16 ambarcațiuni civile și comerciale au luat foc.

De asemenea, presa iraniană a relatat că Iranul a lansat rachete către sudul și centrul Israelului, iar sirenele de alarmă au fost activate în mai multe zone vineri dimineață.

Schimbul de atacuri are loc în timpul sărbătorii Nowruz, Anul Nou persan, o perioadă care, în mod normal, este dedicată familiei, reînnoirii și noilor începuturi. În acest an, însă, este marcată de război și conflict.

Elveţia a oprit exporturile de armament către SUA din cauza războiului

Elveţia a anunţat vineri că nu va mai emite licenţe de export de armament către Statele Unite, din cauza implicării Washingtonului în războiul împotriva Iranului, Berna invocând statutul său de neutralitate, informează Reuters, citat de Agerpres.

"Exportul de material militar către ţările implicate în conflictul armat internaţional cu Iranul nu poate fi autorizat pe durata conflictului", a indicat guvernul într-un comunicat.

"Exporturile de material de război către SUA nu pot fi autorizate în prezent", a adăugat executivul federal.

Potrivit cifrelor oficiale, Elveţia a exportat în 2025 în Statele Unite material militar în valoare de 94,2 milioane de franci elveţieni, în creştere anuală cu aproape 25%.

SUA s-au plasat pe locul al doilea, după Germania, în rândul importatorilor de material militar elveţian (în principal aeronave, muniţii, arme uşoare).

Giorgia Meloni: Italia nu va interveni militar în Ormuz până la finalul conflictului

Şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a declarat că o posibilă implicare a ţării sale într-o misiune internaţională în Strâmtoarea Ormuz ar avea loc doar după încheierea războiului din Iranul şi, prin urmare, nu are în vedere o misiune militară care să vizeze deblocarea aceste rute cruciale pentru transportul petrolului, informează vineri ANSA.

Joi, guvernul britanic a emis un document în care afirmă că Regatul Unit, Franţa, Germania, Italia, Japonia şi Olanda şi-au exprimat disponibilitatea de a participa la o operaţiune vizând securizarea navigaţiei comerciale prin Strâmtoarea Ormuz, scrie Agerpres.

"Doresc să fiu clară pentru că simt că au existat unele interpretări forţate", a declarat Giorgia Meloni la Consiliul European de joi seara de la Bruxelles.

"Nimeni nu are în vedere o misiune italiană pentru a forţa blocada Strâmtorii. Ceea ce ne întrebăm pe noi înşine este - atunci când condiţiile vor fi potrivite, rezonabil vorbind într-o fază post-conflict - cum putem oferi o contribuţie, în acord cu părţile, pentru a apăra libertatea de navigaţie", a subliniat şefa guvernului italian.

Palestinieni, opriți din rugăciunea de Eid cu gaze lacrimogene de forţele israeliene

Autoritățile israeliene au folosit forța și gazele lacrimogene vineri pentru a împiedica musulmanii palestinieni să își realizeze în apropierea Moscheei Al-Aqsa din Orașul Vechi al Ierusalimului rugăciunile de Eid al-Fitr, care marchează sfârșitul postului și încheierea lunii sfinte a Ramadanului, informează EFE, citat de Agerpres.

Portavion francez, localizat în Mediterană după o postare pe o aplicaţie de sport

Portavionul francez Charles de Gaulle a fost localizat în timp real în estul Mediteranei după ce unul dintre marinarii săi a folosit aplicaţia de sport Strava, potrivit ziarului Le Monde, relatează AFP.

Cotidianul francez, care a consultat profilul public al marinarului pe această aplicaţie, a stabilit că acesta a ieşit să facă jogging, pe 13 martie, pe portavionul aflat în largul mării, la nord-vest de Cipru, şi a confirmat poziţia portavionului folosind o imagine din satelit.

"Cazul raportat, dacă va fi confirmat, nu este în conformitate cu reglementările actuale. Comandamentul va lua măsuri în consecinţă", a declarat Statul Major al forţelor armate franceze într-un comunicat transmis AFP.

Marinarii şi militarii francezi sunt informaţi cu regularitate despre riscurile de securitate asociate dispozitivelor conectate, a menţionat el.

"Pentru a evita orice divulgare de informaţii referitoare la o navă, în cadrul Marinei franceze se aplică diferite niveluri de restricţii privind utilizarea dispozitivelor conectate. Aceste niveluri de restricţii sunt determinate de comandament şi sunt luate în funcţie de nivelul de ameninţare", a adăugat Statul Major.

Portavionul francez şi navele care îl însoţesc sunt desfăşurate în estul Mediteranei începând cu 9 martie, ca parte a unei poziţii "strict defensive" care protejează interesele Franţei şi ale aliaţilor săi, potrivit Parisului.

IDF a lansat mai multe atacuri în Siria pentru "protejarea comunității druze"

Forţele de Apărare ale Israelului (IDF) au anunţat vineri într-un comunicat că au lovit în cursul nopţii trecute obiective de infrastructură militară din sud-vestul Siriei pentru a apăra populaţia druză din această ţară, potrivit mai multor surse citate de Agerpres.

Acţiunea a fost un răspuns la atacuri împotriva locuitorilor oraşului druz Suwayda, precizează IDF în comunicatul lor.

Armata israeliană a precizat că a lovit un centru de comandă şi depozite de arme aflate în facilităţi ale regimului sirian.

"Forţele de Apărare ale Israelului nu vor tolera niciun act de violenţă îndreptat împotriva populaţiei druze din Siria şi vor continua să acţioneze pentru a o proteja", se arată în comunicat, în care armata israeliană afirmă că va continua să monitorizeze evoluţia situaţiei din sudul Siriei şi va acţiona în conformitate cu "instrucţiunile primite de la conducerea politică" a ţării.

Totuşi rămân neclare detaliile despre presupusul atac al forţelor siriene împotriva minorităţii druze, care menţine legături strânse cu comunitatea druză din Israel, iar o mare parte a presei siriene nici măcar nu a relatat despre aşa ceva, remarcă agenţia de presă EFE.

Nici armata israeliană nu a furnizat până în prezent mai multe informaţii cu privire la amploarea pagubelor sau la victimele rezultate în urma atacurilor lansate.

Liderul suprem al Iranului, după uciderea şefului serviciilor secrete: "Securitatea trebuie smulsă duşmanilor"

Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a declarat vineri că securitatea trebuie "smulsă duşmanilor", într-un mesaj de condoleanţe postat pe platforma X în memoria ministrului serviciilor de informaţii ucis recent, Ismail Khatib, informează EFE.

"Securitatea trebuie smulsă duşmanilor interni şi externi şi acordată tuturor concetăţenilor noştri", a transmis Khamenei.

Liderul religios a transmis condoleanţe pentru moartea lui Khatib, ucis marţi seară, şi şi-a exprimat dorinţa ca "mila lui Dumnezeu să se odihnească asupra lui".

Mojtaba Khamenei nu a mai fost văzut în public sau în fotografii de când a fost numit Lider Suprem pe 8 martie, succedându-i tatălui său, Ali Khamenei, care a fost ucis în prima zi a războiului, în 28 februarie, când SUA şi Israelul au atacat Iranul.

Înmormântarea lui Khatib va avea loc vineri la Moscheea Mosala din Teheran.

Gazele scad cu peste 3% după ce Israelul și SUA calmează temerile din piață

Preţul gazelor naturale cu livrare peste o lună pe bursa olandeză TTF, locul unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, a scăzut vineri cu peste 3%, până sub 60 euro pe megawatt oră (MWh), după ce Israelul şi SUA au încercat să atenueze îngrijorările cu privire la noi atacuri asupra instalaţiilor energetice din Golful Persic, transmite Bloomberg.

La scurt timp după deschiderea bursei TTF, cotaţiile futures la gaze naturale au scăzut cu 3,33%, până la 59,7 euro pe megawatt oră (MWh). Aceasta după ce joi, preţurile au închis şedinţa cu un avans de 11%, iar pe parcursul zilei au înregistrat la un moment dat un salt de 30%, trecând pragul de 70 de euro pe megawatt oră (MWh).

Israelul a declarat că nu va mai viza infrastructura energetică după ce un atac asupra unui câmp gazifer iranian a declanşat atacuri de represalii împotriva instalaţiilor de petrol şi gaze din Orientul Mijlociu, ducând la creşterea preţurilor şi la o mustrare din partea preşedintelui american Donald Trump.

Efortul de calmare a pieţelor a urmat atacurilor cu rachete asupra complexului industrial Ras Laffan din Qatar, care au avariat două unităţi de producţie de gaze naturale lichefiate. Unităţile reprezintă o capacitate anuală de producţie combinată de 12,8 milioane de tone, sau aproximativ 17% din exporturile de gaze lichefiate ale Qatarului, iar reparaţiile ar putea dura până la cinci ani.

Deşi livrările de la instalaţia Ras Laffan din Qatar fuseseră oprite încă de la începutul acestei luni din cauza războiului, ultimele atacuri ameninţă să ţină preţurile gazelor în Europa şi Asia la un nivel ridicat pentru mai mult timp. Analiştii de la Morgan Stanley anticipează un deficit de 4% al aprovizionării în acest an şi au declarat că o pierdere prelungită a celor două unităţi avariate ar afecta previziunile privind un exces de ofertă în 2027-2028.

În Europa, atacurile au stârnit îngrijorări în rândul politicienilor, într-un context în care ţările se pregătesc pentru un şoc prelungit al preţurilor la energie. În paralel, meteorologii prognozează că temperaturile vor scădea în cea mai mare parte a nord-vestului Europei la sfârşitul acestei luni. Acest lucru ar putea duce la o creştere a cererii de gaze.

Purtătorul de cuvânt al Gardienilor Revoluţiei, ucis în atacuri lansate de SUA şi Israel

Purtătorul de cuvânt al Gardienilor Revoluţiei din Iran, Ali Mohammad Naini, a fost ucis în atacuri lansate de SUA şi Israel, a informat vineri televiziunea de stat iraniană, relatează Reuters şi AFP.

Corpul Gărzilor Revoluţionare Iraniene (IRGC), armata de elită a regimului iranian, a confirmat moartea purtătorului de cuvânt în urma unor lovituri americano-israeliene, potrivit Agerpres.

El "a căzut ca un martir în timpul laşului atac terorist criminal comis de tabăra americano-sionistă în zorii" zilei de vineri, au anunţat Gardienii Revoluţiei într-un comunicat, publicat pe site-ul lor Sepah News. 

Președintele Iranului avertizează că SUA și Israelul au distrus normele juridice globale

Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a avertizat vineri că acțiunile Israelului și ale Statelor Unite în actualul conflict riscă să ducă la distrugerea "normelor juridice globale", potrivit EFE.

Într-un mesaj publicat pe platforma X, liderul de la Teheran a susținut că Israelul se caracterizează prin "terorismul de stat" și a atras atenția că agresiunea SUA împotriva Iranului și uciderea ayatollahului Ali Khamenei "au creat un precedent în disputele internaţionale care va distruge normele juridice globale".

"Dacă lumea nu rămâne fermă, consecinţele vor fi devastatoare", a avertizat președintele iranian.

Potrivit informațiilor prezentate, în urma bombardamentelor lansate de SUA și Israel asupra Iranului au fost uciși mai mulți lideri iranieni, printre care liderul suprem Ali Khamenei și secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională, Ali Larijani.

Avioane militare americane au decolat din București pentru misiuni în apropiere de Cipru

Trei dintre cele cinci aeronave Boeing KC-135 Stratotanker ale Forțelor Aeriene ale Statelor Unite, staționate la București, au efectuat în noaptea de 19 spre 20 martie 2026 primele misiuni de realimentare aeriană, potrivit informațiilor publicate de BoardingPass pe pagina de Facebook.

Avioanele au decolat joi seara de pe teritoriul României și s-au deplasat către zona de sud a Ciprului, unde au realimentat în aer alte aeronave militare implicate în operațiuni, mai precizează sursa citată.

Rafinărie din Kuweit, avariată în urma unui atac cu drone iraniene

În ciuda apelurilor adresate Iranului de a opri atacurile, compania petrolieră de stat din Kuweit, KPC, a anunțat că o rafinărie a fost lovită de mai multe drone, informează BBC. Până în acest moment, nu au fost raportate victime.

Echipele de intervenție au luptat cu flăcările izbucnite la rafinăria Mina Al-Ahmadi, iar unele instalații au fost nevoite să își suspende activitatea, potrivit agenției de presă de stat. Nu este prima oară când rafinăria din Kuweit este ţinta atacurilor iraniene, aceasta fiind lovită şi joi de dronele Teheranului, spun surse CNN.

Este scenariul de coșmar pe care statele din Golf încercau să îl evite: transformarea infrastructurii energetice în ținte repetate în cadrul războiului. După atacurile Israelului asupra facilității South Pars din Iran, Teheranul a ripostat, iar țările din Golf se află acum în prima linie a acestor represalii.

Lumea rămâne fără rachete antiaeriene. Avertismentul șefului Rheinmetall

Stocurile de arme la nivel mondial, în special rachetele interceptoare pentru sistemele de apărare antiaeriană, sunt în scădere accelerată din cauza războiului cu Iranul, a declarat Armin Papperger, CEO-ul grupului german Rheinmetall.

"Cred că depozitele sunt goale sau aproape goale peste tot - în Europa, în America și în Orientul Mijlociu", a spus acesta într-un interviu acordat CNBC.

"Dacă războiul din Orientul Mijlociu mai continuă o lună, este posibil să nu mai avem aproape deloc rachete [interceptoare]", a adăugat Papperger.

UE cere oprirea atacurilor şi redeschiderea Strâmtorii Ormuz, vitală pentru energie

Liderii europeni au cerut redeschiderea Strâmtorii Ormuz şi un moratoriu asupra atacurilor asupra infrastructurii de alimentare cu apă şi energie din Orientul Mijlociu, cu ocazia reuniunii de la Bruxelles menite să abordeze problema creşterii preţurilor la energie cauzată de război, relatează AP.

"Consiliul European deplânge pierderea de vieţi omeneşti şi monitorizează îndeaproape impactul de anvergură al ostilităţilor, inclusiv asupra stabilităţii economice", se arată în declaraţie.

Liderii au cerut, de asemenea, Iranului să înceteze atacurile asupra vecinilor din Golful Persic, au solicitat cooperarea internaţională pentru a preveni orice criză de refugiaţi la scară largă în Orientul Mijlociu şi au afirmat că unele ţări din UE explorează modalităţi "de a asigura libertatea de navigaţie în Strâmtoarea Ormuz".

Liderii europeni au respins solicitările preşedintelui american Donald Trump de a trimite forţe militare pentru a asigura securitatea Strâmtorii Ormuz, o cale navigabilă esenţială pentru fluxul global de petrol, gaze şi îngrăşăminte. Cu toate acestea, creşterea preţurilor la energie din cauza războiului şi temerile din Europa privind o nouă criză a refugiaţilor i-au determinat pe lideri să acorde prioritate Orientului Mijlociu în cadrul summitului.

"Suntem foarte îngrijoraţi de criza energetică", a declarat premierul belgian Bart De Wever înaintea summitului. El a afirmat că preţurile la energie erau prea mari înainte de război, dar conflictul "a creat o nouă creştere".

"Dacă acest lucru devine structural, vom avea mari probleme", a spus el.

Trump vrea 200 de miliarde $ pentru finanţarea războiului: "E un preţ mic de plătit"

Preşedintele Donald Trump a confirmat joi că ar putea solicita o finanţare suplimentară de 200 de miliarde de dolari pentru Pentagon, calificând-o drept un "preţ mic de plătit" pentru a se asigura că armata are tot ce îi trebuie pentru a purta războiul cu Iranul, dar a menţionat că cererea va include mai mult decât ceea ce este necesar pentru războiul cu Iranul, relatează CNN.

"Vrem să fim în cea mai bună formă, cea mai bună formă în care am fost vreodată", a spus Trump în Biroul Oval. "Este un preţ mic de plătit pentru a ne asigura că rămânem în top", a adăugat el.

Trump nu a oferit detalii cu privire la scopul pentru care Pentagonul are nevoie de finanţare, spunând doar că vrea să se asigure că armata dispune de "cantităţi uriaşe de muniţie".

Chiar şi aşa, el a negat că SUA s-ar confrunta cu o lipsă de armament, susţinând că administraţia este "prudentă" în ceea ce priveşte cheltuielile.

"Solicităm fonduri din multe motive, dincolo chiar şi de ceea ce discutăm în legătură cu Iranul", a spus Trump. "În special muniţia, avem cantităţi mari din cea de calitate superioară, dar o păstrăm", a susţinut el.

Cererea armatei americane de 200 de miliarde de dolari ca fonduri suplimentare pentru războiul cu Iranul s-a lovit joi de o opoziţie puternică în Congresul SUA, în timp ce democraţii şi chiar unii republicani au pus la îndoială necesitatea banilor după alocările mari pentru apărare de anul trecut, relatează Reuters.

Informaţia potrivit căreia Departamentul Apărării a solicitat Casei Albe să aprobe o cerere de peste 200 de miliarde de dolari adresată Congresului pentru finanţarea războiului din Iran a apărut mai întâi pe surse, în Washington Post.

Aurul şi argintul se prăbuşesc pe pieţele globale

Aurul şi argintul au înregistrat scăderi puternice joi, pierzând aproximativ 5%, respectiv 10%, într-un val amplu de vânzări care a afectat pieţele globale, pe fondul îngrijorărilor privind conflictul din Iran şi presiunile inflaţioniste, transmite CNBC.

Preţul aurului spot a coborât sub pragul de 4.600 de dolari pe uncie, în timp ce contractele futures au scăzut cu aproape 6%. Argintul spot a pierdut peste 6%, ajungând la 70,22 dolari pe uncie, iar contractele futures au scăzut cu peste 9%, scrie news.ro.

Scăderile s-au extins şi asupra companiilor miniere şi a fondurilor tranzacţionate la bursă (ETF-uri) legate de metale preţioase. ETF-ul ProShares Ultra Silver a pierdut aproximativ 20% înainte de deschiderea pieţei, în timp ce iShares Silver Trust a scăzut cu aproape 10%, iar Aberdeen Physical Silver Shares cu 9,9%. În rândul companiilor miniere, Teck Resources a scăzut cu 8,9%, First Majestic Silver cu 10%, iar Coeur Mining cu 9,9%.

Tendinţa negativă s-a reflectat şi în Europa, unde indicele Stoxx Europe Basic Resources a scăzut cu aproximativ 6%. Acţiunile Fresnillo, unul dintre cei mai mari producători de argint la nivel global, au pierdut 9,3%, iar Antofagasta a scăzut cu 8,2%.

Corecţia vine într-un context general de aversiune la risc, care a afectat simultan acţiunile şi obligaţiunile guvernamentale.

Investitorii urmăresc evoluţiile conflictului dintre SUA şi Iran, aflat spre a treia săptămână, care alimentează temerile privind un posibil şoc energetic global. Atacurile asupra infrastructurii energetice din Iran şi Qatar au dus la creşteri ale preţurilor la petrol şi gaze, amplificând riscurile inflaţioniste.

Băncile centrale monitorizează atent situaţia. Rezerva Federală a SUA a menţinut dobânzile neschimbate şi a subliniat incertitudinile generate de conflict, în timp ce Banca Japoniei şi Banca Naţională a Elveţiei au transmis, la rândul lor, că riscurile inflaţioniste sunt în creştere.

Qatar pierde miliarde după atacurile Iranului: exporturile de gaz scad cu 17%

Atacurile asupra celei mai mari instalații de GNL din lume vor costa Qatar miliarde de dolari, avertizează ministrul Energiei, citat de BBC.

Oficialii de la Doha confirmă că loviturile iraniene asupra facilității Ras Laffan au avut un impact major, iar estimările indică pierderi uriașe pentru economia țării.

Potrivit ministrului Energiei, capacitatea de export de gaz natural lichefiat (GNL) a Qatarului va scădea cu aproximativ 17% în următorii cinci ani, ceea ce ar putea genera pierderi anuale de până la 20 de miliarde de dolari.

Gazul natural lichefiat este obținut prin răcirea gazului la temperaturi extrem de scăzute, într-un proces realizat în unități industriale specializate, numite "trenuri". În urma atacurilor, două dintre cele 14 astfel de unități au fost avariate.

Atacul Iranului asupra instalației Ras Laffan a venit ca reacție la lovitura lansată de Israel, miercuri, asupra zăcământului de gaze South Pars, aflat în apropiere, în Golful Persic.

"Cinci ani nu înseamnă reparații, ci reconstrucție completă", a declarat Ciaran Roe, director comercial al unei companii de analiză a pieței energiei din Singapore.

Țările din Asia sunt cele mai dependente de gazul natural lichefiat din Qatar, în special Japonia, Coreea de Sud, India și China. În Europa, Italia și Belgia sunt deja clienți importanți, iar dependența continentului de gazele din Orientul Mijlociu este în creștere, după renunțarea la importurile din Rusia în urma războiului din Ucraina.

Qatar este unul dintre cei mai mari jucători de pe piața globală a gazelor naturale, iar efectele acestor atacuri ar putea avea consecințe pe termen lung.

"Teama ar putea rămâne în piață luni sau chiar ani, iar acest lucru va schimba modul în care guvernele privesc importurile de GNL", a mai spus expertul.

Gazul natural lichefiat este o resursă esențială: este folosit pentru încălzirea locuințelor, gătit, alimentarea navelor și a fabricilor, dar și pentru producerea îngrășămintelor necesare agriculturii.

Preţul petrolului explodează după atacuri energetice în Israel și Qatar

Piața petrolului resimte puternic efectele conflictului: Teheranul a ripostat cu atacuri asupra infrastructurii energetice din Israel și Qatar. Cotația petrolului de referință la nivel global a urcat joi până la 115 dolari pe baril, iar un expert avertizează că prețurile la carburanți ar putea rămâne ridicate cel puțin câteva săptămâni, scrie Reuters.

Netanyahu spune că va opri atacurile asupra infrastructurii Iranului, după mesajul lui Trump

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a anunţat amânarea unor noi atacuri asupra infrastructurii energetice a Iranului, după o solicitare venită din partea lui Donald Trump.

Netanyahu a declarat că Israelul va ține cont de apelul liderului de la Casa Albă și nu va repeta loviturile asupra unor obiective-cheie, precum câmpul South Pars, parte a celui mai mare zăcământ de gaze naturale din lume, potrivit CNN.

Șeful guvernului israelian a precizat că atacul de miercuri asupra unei instalații asociate acestui zăcământ a fost realizat exclusiv de Israel.

Totuși, surse apropiate situației contrazic afirmațiile lui Donald Trump, care susținuse că Statele Unite "nu știau nimic" despre operațiune.

Noapte de foc în Orient, atacuri cu drone și explozii în lanț

Țările din Orientul Mijlociu au interceptat vineri dimineață un nou val de atacuri cu drone și rachete, pe măsură ce zorii zilei au adus o nouă escaladare a tensiunilor din regiune. Atacurile au loc chiar în timp ce musulmanii marchează sărbătoarea Eid al-Fitr, care încheie luna sfântă a Ramadanului, scrie CNN.

Televiziunea de stat iraniană IRIB a anunțat că sistemele de apărare au fost activate împotriva unor "ținte ostile" în estul capitalei Teheran. În același timp, armata israeliană a transmis că a declanșat un "val de lovituri" asupra orașului.

Forțele israeliene au precizat că au identificat rachete lansate din Iran, iar sistemele de apărare sunt în funcțiune pentru interceptarea acestora.

Arabia Saudită a doborât cel puțin 12 drone în estul țării și una în regiunea nordică Al-Jawf, în ultimele ore, potrivit ministerului Apărării.

Și Emiratele Arabe Unite au anunțat că sistemele de apărare aeriană intervin pentru a contracara "amenințări cu rachete și drone venite din Iran". Autoritățile din Dubai au precizat că exploziile auzite în emirat au fost rezultatul interceptărilor reușite.

În Bahrain, Ministerul de Interne a transmis că un incendiu a izbucnit la un depozit, după ce fragmente rezultate în urma unui atac iranian au căzut în zonă.

Sirenele de alarmă au răsunat și în Kuweit, unde armata a anunțat că interceptează rachete și drone.