Video Război în Iran. Teheranul zguduit de explozii, regiunea în alertă maximă. Netanyahu: "Iranul e devastat"

Rafinărie din Kuweit, avariată în urma unui atac cu drone iraniene

În ciuda apelurilor adresate Iranului de a opri atacurile, compania petrolieră de stat din Kuweit, KPC, a anunțat că o rafinărie a fost lovită de mai multe drone, informează BBC. Până în acest moment, nu au fost raportate victime.

Echipele de intervenție au luptat cu flăcările izbucnite la rafinăria Mina Al-Ahmadi, iar unele instalații au fost nevoite să își suspende activitatea, potrivit agenției de presă de stat. Nu este prima oară când rafinăria din Kuweit este ţinta atacurilor iraniene, aceasta fiind lovită şi joi de dronele Teheranului, spun surse CNN.

Este scenariul de coșmar pe care statele din Golf încercau să îl evite: transformarea infrastructurii energetice în ținte repetate în cadrul războiului. După atacurile Israelului asupra facilității South Pars din Iran, Teheranul a ripostat, iar țările din Golf se află acum în prima linie a acestor represalii.

Lumea rămâne fără rachete antiaeriene. Avertismentul șefului Rheinmetall

Stocurile de arme la nivel mondial, în special rachetele interceptoare pentru sistemele de apărare antiaeriană, sunt în scădere accelerată din cauza războiului cu Iranul, a declarat Armin Papperger, CEO-ul grupului german Rheinmetall.

"Cred că depozitele sunt goale sau aproape goale peste tot - în Europa, în America și în Orientul Mijlociu", a spus acesta într-un interviu acordat CNBC.

"Dacă războiul din Orientul Mijlociu mai continuă o lună, este posibil să nu mai avem aproape deloc rachete [interceptoare]", a adăugat Papperger.

UE cere oprirea atacurilor şi redeschiderea Strâmtorii Ormuz, vitală pentru energie

Liderii europeni au cerut redeschiderea Strâmtorii Ormuz şi un moratoriu asupra atacurilor asupra infrastructurii de alimentare cu apă şi energie din Orientul Mijlociu, cu ocazia reuniunii de la Bruxelles menite să abordeze problema creşterii preţurilor la energie cauzată de război, relatează AP.

"Consiliul European deplânge pierderea de vieţi omeneşti şi monitorizează îndeaproape impactul de anvergură al ostilităţilor, inclusiv asupra stabilităţii economice", se arată în declaraţie.

Liderii au cerut, de asemenea, Iranului să înceteze atacurile asupra vecinilor din Golful Persic, au solicitat cooperarea internaţională pentru a preveni orice criză de refugiaţi la scară largă în Orientul Mijlociu şi au afirmat că unele ţări din UE explorează modalităţi "de a asigura libertatea de navigaţie în Strâmtoarea Ormuz".

Liderii europeni au respins solicitările preşedintelui american Donald Trump de a trimite forţe militare pentru a asigura securitatea Strâmtorii Ormuz, o cale navigabilă esenţială pentru fluxul global de petrol, gaze şi îngrăşăminte. Cu toate acestea, creşterea preţurilor la energie din cauza războiului şi temerile din Europa privind o nouă criză a refugiaţilor i-au determinat pe lideri să acorde prioritate Orientului Mijlociu în cadrul summitului.

"Suntem foarte îngrijoraţi de criza energetică", a declarat premierul belgian Bart De Wever înaintea summitului. El a afirmat că preţurile la energie erau prea mari înainte de război, dar conflictul "a creat o nouă creştere".

"Dacă acest lucru devine structural, vom avea mari probleme", a spus el.

Trump vrea 200 de miliarde $ pentru finanţarea războiului: "E un preţ mic de plătit"

Preşedintele Donald Trump a confirmat joi că ar putea solicita o finanţare suplimentară de 200 de miliarde de dolari pentru Pentagon, calificând-o drept un "preţ mic de plătit" pentru a se asigura că armata are tot ce îi trebuie pentru a purta războiul cu Iranul, dar a menţionat că cererea va include mai mult decât ceea ce este necesar pentru războiul cu Iranul, relatează CNN.

"Vrem să fim în cea mai bună formă, cea mai bună formă în care am fost vreodată", a spus Trump în Biroul Oval. "Este un preţ mic de plătit pentru a ne asigura că rămânem în top", a adăugat el.

Trump nu a oferit detalii cu privire la scopul pentru care Pentagonul are nevoie de finanţare, spunând doar că vrea să se asigure că armata dispune de "cantităţi uriaşe de muniţie".

Chiar şi aşa, el a negat că SUA s-ar confrunta cu o lipsă de armament, susţinând că administraţia este "prudentă" în ceea ce priveşte cheltuielile.

"Solicităm fonduri din multe motive, dincolo chiar şi de ceea ce discutăm în legătură cu Iranul", a spus Trump. "În special muniţia, avem cantităţi mari din cea de calitate superioară, dar o păstrăm", a susţinut el.

Cererea armatei americane de 200 de miliarde de dolari ca fonduri suplimentare pentru războiul cu Iranul s-a lovit joi de o opoziţie puternică în Congresul SUA, în timp ce democraţii şi chiar unii republicani au pus la îndoială necesitatea banilor după alocările mari pentru apărare de anul trecut, relatează Reuters.

Informaţia potrivit căreia Departamentul Apărării a solicitat Casei Albe să aprobe o cerere de peste 200 de miliarde de dolari adresată Congresului pentru finanţarea războiului din Iran a apărut mai întâi pe surse, în Washington Post.

Aurul şi argintul se prăbuşesc pe pieţele globale

Aurul şi argintul au înregistrat scăderi puternice joi, pierzând aproximativ 5%, respectiv 10%, într-un val amplu de vânzări care a afectat pieţele globale, pe fondul îngrijorărilor privind conflictul din Iran şi presiunile inflaţioniste, transmite CNBC.

Preţul aurului spot a coborât sub pragul de 4.600 de dolari pe uncie, în timp ce contractele futures au scăzut cu aproape 6%. Argintul spot a pierdut peste 6%, ajungând la 70,22 dolari pe uncie, iar contractele futures au scăzut cu peste 9%, scrie news.ro.

Scăderile s-au extins şi asupra companiilor miniere şi a fondurilor tranzacţionate la bursă (ETF-uri) legate de metale preţioase. ETF-ul ProShares Ultra Silver a pierdut aproximativ 20% înainte de deschiderea pieţei, în timp ce iShares Silver Trust a scăzut cu aproape 10%, iar Aberdeen Physical Silver Shares cu 9,9%. În rândul companiilor miniere, Teck Resources a scăzut cu 8,9%, First Majestic Silver cu 10%, iar Coeur Mining cu 9,9%.

Tendinţa negativă s-a reflectat şi în Europa, unde indicele Stoxx Europe Basic Resources a scăzut cu aproximativ 6%. Acţiunile Fresnillo, unul dintre cei mai mari producători de argint la nivel global, au pierdut 9,3%, iar Antofagasta a scăzut cu 8,2%.

Corecţia vine într-un context general de aversiune la risc, care a afectat simultan acţiunile şi obligaţiunile guvernamentale.

Investitorii urmăresc evoluţiile conflictului dintre SUA şi Iran, aflat spre a treia săptămână, care alimentează temerile privind un posibil şoc energetic global. Atacurile asupra infrastructurii energetice din Iran şi Qatar au dus la creşteri ale preţurilor la petrol şi gaze, amplificând riscurile inflaţioniste.

Băncile centrale monitorizează atent situaţia. Rezerva Federală a SUA a menţinut dobânzile neschimbate şi a subliniat incertitudinile generate de conflict, în timp ce Banca Japoniei şi Banca Naţională a Elveţiei au transmis, la rândul lor, că riscurile inflaţioniste sunt în creştere.

Qatar pierde miliarde după atacurile Iranului: exporturile de gaz scad cu 17%

Atacurile asupra celei mai mari instalații de GNL din lume vor costa Qatar miliarde de dolari, avertizează ministrul Energiei, citat de BBC.

Oficialii de la Doha confirmă că loviturile iraniene asupra facilității Ras Laffan au avut un impact major, iar estimările indică pierderi uriașe pentru economia țării.

Potrivit ministrului Energiei, capacitatea de export de gaz natural lichefiat (GNL) a Qatarului va scădea cu aproximativ 17% în următorii cinci ani, ceea ce ar putea genera pierderi anuale de până la 20 de miliarde de dolari.

Gazul natural lichefiat este obținut prin răcirea gazului la temperaturi extrem de scăzute, într-un proces realizat în unități industriale specializate, numite "trenuri". În urma atacurilor, două dintre cele 14 astfel de unități au fost avariate.

Atacul Iranului asupra instalației Ras Laffan a venit ca reacție la lovitura lansată de Israel, miercuri, asupra zăcământului de gaze South Pars, aflat în apropiere, în Golful Persic.

"Cinci ani nu înseamnă reparații, ci reconstrucție completă", a declarat Ciaran Roe, director comercial al unei companii de analiză a pieței energiei din Singapore.

Țările din Asia sunt cele mai dependente de gazul natural lichefiat din Qatar, în special Japonia, Coreea de Sud, India și China. În Europa, Italia și Belgia sunt deja clienți importanți, iar dependența continentului de gazele din Orientul Mijlociu este în creștere, după renunțarea la importurile din Rusia în urma războiului din Ucraina.

Qatar este unul dintre cei mai mari jucători de pe piața globală a gazelor naturale, iar efectele acestor atacuri ar putea avea consecințe pe termen lung.

"Teama ar putea rămâne în piață luni sau chiar ani, iar acest lucru va schimba modul în care guvernele privesc importurile de GNL", a mai spus expertul.

Gazul natural lichefiat este o resursă esențială: este folosit pentru încălzirea locuințelor, gătit, alimentarea navelor și a fabricilor, dar și pentru producerea îngrășămintelor necesare agriculturii.