Ce urmează constituțional dacă pică Guvernul. Cât poate rămâne premierul Bolojan la șefia Executivului
România ar putea intra într-o perioadă de tranziție guvernamentală dacă moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan este adoptată. Executivul rămâne la conducerea administrativă curentă, însă fără capacitatea de a lansa politici noi, iar formarea unei noi majorități devine miza principală. Guvernul rămâne interimar până când un nou Cabinet depune jurământul. Durata depinde de cât de repede se formează o majoritate în Parlament și dacă propunerile de premier sunt acceptate sau nu. În practică, poate dura de la câteva zile la câteva luni.
Căderea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură deschide imediat procedura constituțională pentru formarea unui nou Executiv, dar nu duce automat la alegeri anticipate. Parlamentul votează marți moțiunea de cenzură depusă împotriva Cabinetului condus de Ilie Bolojan, iar pentru adoptarea acesteia sunt necesare 233 de voturi ale deputaților și senatorilor. Votul este secret, cu bile.
Primul efect al adoptării moțiunii este retragerea încrederii acordate Guvernului. Potrivit Constituției, Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, pot retrage încrederea acordată Executivului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură cu votul majorității parlamentarilor.
Dacă moțiunea trece, Guvernul este demis politic, însă premierul și miniștrii nu își încetează activitatea în aceeași clipă în sens administrativ. Cabinetul rămâne în funcție până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, dar are atribuții limitate: poate face doar actele necesare pentru administrarea treburilor publice. Legea 90/2001 restrânge suplimentar marja de acțiune a unui Guvern aflat în această situație: Executivul nu poate emite ordonanțe și nu poate iniția proiecte de lege.
"În cazul în care săptămâna viitoare moţiunea trece, Guvernul rămâne în funcţie sub forma unui interimat până la validarea unui nou guvern în Parlament. Dacă moţiunea nu trece, Guvernul funcţionează în condiţii normale, adică este nevoie, în perioada următoare de consultări parlamentare aşa încât şi în această situaţie în care ne aflăm astăzi să se găsească o formulă de susţinere relativ stabilă pentru că avem priorităti care trebuie rezolvate indiferent cine este la guvernare (...)", a explicat anterior Ilie Bolojan.
Ce urmează după căderea Guvernului
Centrul deciziei se mută apoi la Cotroceni. Președintele României trebuie să consulte partidul care are majoritate absolută în Parlament sau, dacă nu există o asemenea majoritate, partidele parlamentare. În urma acestor consultări, șeful statului desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru. Constituția nu impune un termen exact pentru desemnare imediat după căderea Guvernului, dar stabilește un termen clar după desemnare: candidatul are 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei Cabinetului.
Noul Guvern trebuie apoi să treacă prin Parlament. Programul de guvernare și lista miniștrilor sunt supuse votului în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului. Dacă obține majoritatea necesară, Guvernul este numit de președinte, iar membrii Cabinetului depun jurământul. Din acel moment, noul Executiv își intră deplin în atribuții.
Se ajunge automat la alegeri anticipate?
Alegerile anticipate nu sunt consecința imediată a moțiunii. Constituția prevede că Parlamentul poate fi dizolvat doar dacă nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Chiar și în acest caz, dizolvarea Parlamentului este o posibilitate aflată la dispoziția președintelui, nu un automatism constituțional.
În practică, durata depinde de cât de repede se formează o nouă majoritate. După consultările de la Cotroceni, președintele desemnează un candidat pentru funcția de premier, iar acesta are 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei Guvernului. Dacă încercările eșuează, Constituția permite dizolvarea Parlamentului doar după cel puțin două solicitări de învestitură respinse și după trecerea a 60 de zile de la prima solicitare, dar nici atunci anticipatele nu sunt automate: președintele "poate" dizolva Parlamentul.
Exemplul Guvernului Emil Boc I
Precedentul cel mai important este Guvernul Emil Boc I. Cabinetul Boc a fost demis prin moțiune de cenzură la 13 octombrie 2009, prima moțiune adoptată după 1989, și a continuat să funcționeze interimar până la instalarea noului Guvern, în 23 decembrie 2009. Asta înseamnă aproximativ 71 de zile în care Guvernul demis a rămas în funcție cu atribuții limitate. În cazul Boc, criza s-a prelungit și pentru că variantele Lucian Croitoru și Liviu Negoiță au fost respinse de Parlament, iar abia după alegerile prezidențiale din decembrie 2009 s-a ajuns la o nouă formulă politică, Guvernul Boc II.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
