Video Războiul informaţional a atins proporţii fără precedent. Cum poate face publicul faţă valului de fake news

Ministrul ucrainean al Apărării a făcut apel la vigilenţă din partea populaţiei. Oficialul se aşteaptă ca ruşii să distribuie documente şi videoclipuri despre o presupusă predare a Ucrainei. Este o operaţiune de dezinformare în masă, atrage el atenţia. De altfel, ştirile false legate de război au depăşit de mult graniţele Ucrainei. Experţii vorbesc inclusiv despre un război reputaţional, disputat online.

Alina Bârgăoanu - expert combaterea dezinformării: Faptul că toată industria big tech s-a pus oarecum la dispoziţia conducerii din Ucraina.  Bătălia este pentru influenţa, foarte mult şi pentru softpower.

Mulţi s-au îndreptat către Telegram ca să afle tot ce mişcă pe front. S-au trezit bombardaţi de informaţii contradictorii.

Marian Hurducaş - consultant comunicare digitală: Deşi s-a poziţionat contra Facebook şi ar vrea să reprezinte tot ce nu are Facebook mai bun, fără reguli clare pe platformă, fără un algoritm bine stabilit şamd, ajungi să ai un instrument de dezinformare în masă până la urmă.

Aceste imagini cu avioane de luptă, care ar survola, în formaţie, Kievul au împânzit internetul, în prima zi de război. S-a dovedit ulterior că erau din timpul unei repetiţii militare. Însă, în Rusia, nu în Ucraina şi în 2020, nu acum. Sunt sute de astfel de exemple.

Silviu Stahie - specialist securitate cibernetică: Copierea unui canal de Telegram al ucrainenilor de către ruşi în care au copiat mesajele primarului Kievului şi au spus că Kievul este înconjurat şi nu mai are nicio speranţă.

Marian Hurducaş - consultant comunicare digitală: Inclusiv din industria jocurilor electronice se iau secvenţe. E destul de uşor să iei o secvenţă cu un avion, spre exemplu, să o pixelezi puţin şi să zici că asta s-a întâmplat acum deasupra Kievului. Ca să demoralizezi, ca să sperii, ca să bagi populaţia în panică.

Singura armă împotriva războiului informaţional este educaţia, un capitol la care întreaga lume stă prost.

Ioana Matei - reporter Observator: Un studiu comandat de Google anul trecut arată că europenii nu au educaţie digitală, însă şi-ar dori să existe programe de alfabetizare media. 58% dintre cei care au participat la sondaj spun că şi-ar dori să înveţe cum să folosească internetul astfel încât să distingă adevărul de minciună şi interesant este faptul că România se află pe locul 1 în cele 11 ţări care au participat la sondaj în ceea ce priveşte interesul pentru accesul la educaţie media. În acelaşi timp, 27% dintre cei care citesc articole pe Internet folosesc şi un site prin care să verifice informaţiile pe care le-au accesat şi doar 25% dintre cei care citesc un articol se uită şi la limbajul folosit.

Dragoş Stanca - expert media: Educaţia media şi înţelegerea modului în care funcţionează tehnologia şi a mecanismelor din spate e un pas important, care, cel puţin, ne dă şansa să începem să înţelegem mai mult, să ne educăm şi să găsim soluţii în timp pentru ca această treabă dăunătoare să nu persiste şi să nu devină standard.

Cum ne ferim de fake news? Prima regulă: urmărim doar canalele oficiale. În plus.

Silviu Stahie - specialist securitate cibernetică: Să nu le răspândim atunci când le primim şi, dacă sunt pe reţelele de socializare, să notificăm imediat reţelele de socializare că este o informaţie falsă.

Alina Bârgăoanu - expert combaterea dezinformării: În mod paradoxal, aş recomanda un consum mai puţin de informaţie.

Există şi metode simple prin care oricine poate verifica dacă o fotografie este actuală, de exemplu. Sursa acesteia poate fi copiată în Google Images şi comparată cu imagini similare de pe întreg internetul. Astfel descoperim că fotografia promovată ca fiind a soţiei vicepremierului Ucrainei pregătită de război a fost luată, de fapt, dintr-o bază de date.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰