Video România are adăposturi în caz de atac pentru numai 3% din populaţie. Buncărele au ajuns cămări de murături
Patru ani am crezut că linia frontului e suficient de departe de noi. De azi-noapte, distanţa dintre România şi război pare mult mai mică. Iar ţara noastră e fără adăpost. La propriu! Cifrele arată că, dacă astăzi am fi atacaţi, în adăposturile funcţionale pe care le avem ar putea să se ascundă doar câteva zeci de mii de oameni. Cele mai multe adăposturi civile din ţară sunt simple cămări de murături. Propunerea legislativă care le poate transforma în adăposturi pentru oameni zace, de un an, în Parlament. O anchetă Observator scoate la iveală motivele pentru care am ajuns în acest punct şi cere grăbirea modificărilor legislative uitate de aleşi.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google"Nu știm ce se poate întâmpla mâine. Războiul e la graniță".
"Doamne fereşte, să nu se întâmple! Nimeni nu-şi dorește război", a precizat Cristina Mazilu, manager Serviciul Situaţii de Urgenţă Sector 2.
Dar s-a întâmplat. Chiar azi noapte.
"Nu s-a ştiut unde se va ajunge cu lumea în care trăim. Asta e mentalitatea generală, că mie nu mi se întâmplă și atunci stau linistit. Asta este realitatea", a transmis Raed Arafat, şeful DSU.
Realitatea e că ne-am trezit cu războiul în curte şi abia acum realizăm că nu avem unde să ne ascundem de el.
Doar 550 de adăposturi civile sunt funcţionale în România
Ţara noastră are mai puţin de 6.000 de adăposturi civile, din care funcţionale sunt în jur de 550. În ele ar putea încăpea, în medie, 54.000 de oameni. Adică, în eventualitatea unei situaţii de urgenţă care ar pune în pericol toată populaţia României, s-ar salva doar un număr de oameni cât populaţia oraşului Bragadiru sau Slobozia. Şi dacă ar funcţiona toate, doar 3% din populaţia ţării ar avea loc în adăposturi.
Locuitorii din Galați, din blocul unde azi noapte a căzut o dronă, n-ar fi avut unde să se ascundă. Nu au adăpost sub bloc. În tot oraşul sunt doar 6 buncăre funcţionale. Iar în Suceava, 3.
"Nu le putem folosi. Instalațiile sunt vechi, sunt de pe timpul comuniștilor. Sunt de fabricație rusească și care nu mai dețin nici măcar piese", a declarat Ion Ciutac, inspector Protecţie Civilă.
Multe refugii sunt subsoluri insalubre, transformate în depozite
Majoritatea refugiilor sunt în subsoluri de blocuri. În 2002, adăposturile de protecţie civilă au fost predate asociaţiilor de proprietari, dar nimeni nu ştie dacă erau funcţionale atunci, pentru că nu s-a întocmit vreun proces verbal. După ce a început războiul la graniţă, statul le-a cerut înapoi.
"Am preluat ce am găsit. N-am putut să punem condiții de ce sunt așa și nu sunt altfel", a mai spus Ion Ciutac.
În subsolul insalubru şi plin de igrasie, cu greu poţi respira. La toalete nu ai cum să ajungi, un locatar a pus, de capul lui, un lacăt pe uşă.
Reporter: Deci astea cui aparţin?
Locatar: Aparţine primăriei, dar omul şi-a pus uşă aici şi a depozitat ce-a vrut dumnealui înăuntru. Are şi chiuvetă aici. Probabil are şi vreo damigeană de vin.
În caz de pericol, oamenii ar fi dirijaţi în acest adăpost. Ca să fie în siguranţă.
"Nu suntem în pericol, că şoarecii nu ne ucid", a susţinut un locatar întrebat dacă s-ar simţi în pericol într-un astfel de adăpost.
Buncăre doar cu numele, în clădiri vechi de peste 60 de ani
"Suntem în unul din adăposturile civile din Sectorul 2 al Capitalei. Cel de aici se află sub școala gimnazială 24. O clădire construită în 1960 și tot atunci au fost puse și dotările acestui adăpost. Sistemul de ventilatie nu funcţionează, la fel și cel de producere a curentului. Practic, aici e buncăr doar cu numele", afirmă Andreea Milea, reporter Observator.
"Aici s-au depozitat scaune de la şcoală, dar obligativitatea este ca în caz de situaţie de urgenţă să fie eliberat spaţiul", a mai precizat reprezentantul DSU.
Un astfel de loc ar trebui să fie gata să adăpostească peste o sută de oameni în mai puţin de 24 de ore.
Managerul DSU a susţinut, de asemenea, că în caz de atac, adăposturile nu sunt pregătite să funcţioneze în regim de urgenţă, de pe azi pe mâine.
Bucureştiul are 1.200 de buncăre, dar multe sunt în stare proastă
Şi la fel e în tot Bucureştiul.
"Nu a fost de natură să o considerăm o prioritate. Aşa cum bine știți, banii sunt foarte limitaţi și atunci trebuiesc stabilite priorităţi", a subliniat Robert Negoiţă, primarul Sectorului 3.
În total, în Bucureşti, sunt 1.200 de buncăre.
Un adăpost civil din Sectorul 3 al Capitalei, sub un bloc ANL, are o suprafaţă de aproape 200 mp și o capacitate de 100 de persoane. Cei care se adăpostesc aici pot ieși la suprafaţă în caz de pericol, cu ajutorul unei trape.
Cele mai multe nu arată aşa. Sunt în administrarea asociaţiilor de locatari. Şi puţini au bani să se pregătească de ce e mai rău.
"Multe mii de lei, zeci de mii chiar. Primăria nu s-a implicat cu absolut nimic din păcate, lăsând totul în sarcina locatarilor", a spus Eugen Teodor, administrator de bloc Sectorul 6.
Primăriile nu pot investi în adăposturile de la blocuri
"Legea protecţiei civile nu ne permite să intervenim în reabilitarea adăposturilor civile de la blocuri. Şi din cauza asta rămân beciuri…", mai punctează managerul DSU Sector 2.
Un amendament care modifică Legea ar putea să rezolve problema. Adică să lase primăriile să investească bani publici şi în adăposturile administrațiilor de locatari. Iniţiativa a trecut de Senat, dar s-a rătăcit prin Camera Deputaţilor.
"Ar fi trebuit ca, pe fondul situației curente, o ţară normală, civilizată și care înțelege ce are de făcut, prioritizează ce are de făcut. Mi-e greu să înțeleg ce se întâmplă", a declarat Ştefan Pălărie, senator USR.
"Toată lumea a neglijat aceste aspecte pe parcursul ultimilor 25-30 de ani. Au fost neglijate. Este o situaţie care nu poate fi corectată peste noapte. Asta este problema", a adăugat Raed Arafat.
De fapt problema este că ne lipsesc banii şi timpul.
"Cât credeţi că ne-ar costa să le avem pe toate? Sute de milioane de euro. Oricum, nu e un proiect care se face într-o lună, două, trei, e un proiect cu dezvoltare pe ani de zile", a continuat şeful DSU.
România caută spaţii noi pentru adăposturi civile
"Noi vrem să identificăm spaţii noi ca să construim adăposturi de protecţie civilă mult mai mari, minim 300 mp. Pe timp de pace ele pot fi săli de sport, cazare pentru victimele violenţelor în familie sau oameni care rămân fără locuinţe", a susţinut Cristina Mazilu.
"Ne confruntăm cu situații în care ne pregătim. Când creăm stocuri, când luăm instrumente, în ziua de astăzi suntem criticați. Îţi vin și auditori care spun de ce ai luat asta că nu l-ai folosit. Ca să fiu pregătit", a concluzionat Arafat.
Oricât de lung e drumul, el începe cu primul pas. Vor trece ani până când vom ajunge din urmă ţări precum Finlanda, care are peste 50.000 de adăposturi civile funcţionale, sau Suedia, care are nu mai puţin de 64.000. Şi putem doar visa că vreodată am putea să ne comparăm cu Elveţia, care are adăposturi suficiente pentru a proteja mai mult decât întreaga sa populaţie.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
Înapoi la Homepage
