Video Imagini de la ședința CSAT. România decide dacă primim avioane SUA pentru posibile operațiuni în Iran
Ședința CSAT a început la 9.30 la Palatul Cotroceni. Pe ordinea de zi a ședinței sunt incluse subiecte referitoare la: situația din Orientul Mijlociu. Implicații pentru România; evaluarea impactului evenimentelor din Orientul Mijlociu asupra pieței petroliere din România; analiza dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare. România ar putea deveni cap de pod în lupta din Orientul Mijlociu. Statele Unite vor din nou să folosească bazele de la noi fix în războiul împotriva Iranului.
UPDATE: Ședința a început la 9.30 la Palatul Cotroceni. La întâlnire participă și ministrul Energiei, Bogdan Ivan, în contextul în care se discută despre situația petrolului. Pe ordinea de zi a şedinţei sunt incluse subiecte referitoare la situaţia în Orientul Mijlociu, evaluarea impactului evenimentelor din Orient asupra pieţei petroliere din România şi analiza dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare, precum trupe sau avioane militare.
Alerta strategică de la noi e, în paralel, dublată de cea din Orient. Iranul ar fi început să mineze strâmtoarea Ormuz. Pe acolo trece aproximativ o cincime din petrolul transportat la nivel global. Peste noapte, au continuat şi bombardamentele, iar statele din Golf au fost din nou victime colaterale. Iranul a lansat cel mai puternic atac de la începutul războiului şi a ţintit mai multe baze americane din regiune.
Știre inițială: Baza aeriană Mihail Kogălniceanu este cea mai mare din regiune şi un important punct strategic pentru americani în ofensiva împotriva Iranului. Anul trecut, imediat după ce a atacat sit-urile nucleare iraniene, administraţia Trump a cerut României să permită folosirea bazei pentru operaţiunile din Orientul Mijlociu. Preşedintele Nicuşor Dan a informat Parlamentul că a aprobat prepoziţionarea pe teritoriul României a unor aeronave americane de realimentare în aer, a unui contingent de militari şi a altor aeronave de recunoaştere.
Nu ar fi prima dată când baza din România este folosită de trupele aliate. În 2024, Avioane britanice staționate la noi au fost folosite pentru a sprijini ofensiva israeliană împotriva Teheranului. Ameninţările Teheranului au mărit nivelul de alertă în toate bazele NATO.
"Nu există niciun motiv de îngrijorare în acest moment. Evident că în contextul de escaladare în zona Golfului s-a ridicat gradul de alertă în bazele militare americane peste tot în lume. Dar asta este tot", a afirmat Nicuşor Dan, preşedintele României.
Toți ochii pe Strâmtoarea Ormuz, ruta petrolieră vitală a lumii
Noua solicitare a americanilor este un semn că războiul din Orient ar putea fi unul de durată. Dovadă sunt şi tensiunile tot mai mari din regiune. Toţi ochii sunt acum pe strâmtoarea Ormuz, după ce surse americane citate de CBS spun că Iranul ar fi început să mineze artera petrolieră.
La scurt timp după anunţ, Donald Trump s-a lăudat pe platforma Truth Social că Statele Unite au lichidat ameninţarea şi că au distrus 16 nave folosite la operaţiuni de minare: "Dacă minele nu sunt îndepărtate de îndată, consecințele militare vor fi la un nivel nemaivăzut", a scris Donald Trump. Liderul american a avertizat că vor exista consecinţe cum Iranul nu a mai văzut până acum, dacă nu sunt îndepărtate toate minele.
În spaţiul public au apărut şi informaţii că Marina americană a escortat un petrolier prin strâmtoare. Casa Albă a dezminţit însă imediat informaţia.
"Pot confirma că Marina americană nu a escortat până acum niciun petrolier sau navă, deşi, desigur, este o opţiune la care preşedintele a spus că va apela dacă va fi necesar", a afirmat Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.
Informaţiile contradictorii despre strâmtoarea Ormuz dau peste cap piaţa petrolului. Preţul ţiţeiului oscilează de la o zi la alta, şi, ca să nu tulbure şi mai mult pieţele, administraţia de la Washington ar fi cerut inclusiv Israelului să oprească atacurile asupra depozitelor de petrol şi rafinăriilor din Iran.
"Preşedintele Trump se aştepta ca regimul iranian să încerce să perturbe pieţele globale. De aceea, el şi echipa sa din domeniul energiei au planificat din timp măsuri pentru această situaţie, cu mult înainte de atac", a completat Karoline Leavitt.
Tot Casa Albă a declarat că Trump nu mai exclude acum varianta de a desfăşura trupe pe teren. Peste noapte, Iranul şi-a provocat din nou vecinii şi a trimis un nou val de rachete spre ţările din Golf. În Arabia Saudită, autorităţile au distrus şapte proiectile care se îndreptau spre o bază militară. Iar o rafinărie din Emiratele Arabe Unite, una dintre cele mai mari din lume, şi-a suspendat producţia în urma unui atac. Şi o bază americană din Bahrain a fost ţintă.
Din Dubai, au apărut imagini cu momentul în care Forţele Aeriene încearcă să doboare o dronă chiar deasupra unei plaje pline cu oameni. În replică, Statele Unite au ameninţat cu cel mai puternic bombardament asupra ţării.
"Nu vom ceda până când inamicul nu va fi învins total și decisiv", a spus Pete Hegseth, secretarul american al Departamentului de Război.
Distrugătorul britanic Dragon pleacă spre estul Mediteranei
Şi Europa se mobilizează. Distrugătorul britanic Dragon, echipat cu sisteme de rachete şi radare avansate, a plecat ieri spre estul Mediteranei, la mai bine de o săptămână după ce baza aeriană britanică din Cipru a fost atacată de o dronă şi după ce Trump l-a criticat pe Keir Starmer pentru reacţiile întârziate privind conflictul.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
