Soluții disperate pentru a încheia războiul. Europa ia în calcul crearea unei zone tampon de 40 km în Ucraina

Liderii europeni iau în considerare crearea unei zone tampon de 40 de kilometri în spatele liniei de front, relatează Politico, citând cinci diplomați europeni. Însă nu există încă acord cu privire la cât de mare ar trebui să fie această zonă. Nu este clar nici dacă Kievul ar fi de acord, deoarece ar trebui să cedeze teritoriu. Statele Unite nu sunt implicate în negocierile privind zona tampon.  Europenii nu au stabilit clar nici numărul de soldaţi necesar pentru patrularea zonei tampon. Discuțiile merg de la 4.000 la 60.000 de militari, "dar țările nu și-au asumat încă nicio obligație".

Printre problemele aflate în discuție în prezent se numără cum ar răspunde trupele NATO de pe linia frontului la un atac rusesc, scenarii pentru o reacție la o posibilă escaladare din partea Rusiei și necesitatea implicării unor țări terțe pentru patrulare dacă Moscova se opune în continuare prezenței trupelor alianței în zona tampon. Europenii vor "ca grosul trupelor din zona de armistițiu sau zona tampon să fie furnizat de Ucraina".

Disperarea aliaților NATO în căutarea unei soluții la războiul din Ucraina

Faptul că se ia în calcul blocarea unei fâșii de pământ din interiorul Ucrainei pentru a forța o pace fragilă indică disperarea aliaților NATO în căutarea unei soluții la un război care se apropie de al patrulea an. Președintele rus Vladimir Putin nu dă semne că vrea să oprească lupta, explică Politico.

"Caută soluții disperate. Rușii nu se tem de europeni. Și dacă aceștia cred că rușii vor fi descurajați să intre iar în Ucraina de câțiva observatori britanici și francezi se înșală", a comentat Jim Townsend, fost oficial al Pentagonului responsabil de politica privind Europa și NATO în timpul administrației Obama.

Se discută între 4.000 și circa 60.000 de trupe europene

Numărul de militari necesari pentru a patrula granița rămâne, de asemenea, o problemă. Se discută între 4.000 și circa 60.000 de trupe, dar țările nu și-au asumat încă angajamente. În plus, președintele Donald Trump a refuzat clar să trimită trupe americane.

NATO are deja dificultăți în a pregăti o forță de reacție de 300.000 de soldați pentru apărarea flancului estic al alianței în fața unei viitoare agresiuni ruse. Doi diplomați citați de Politico au explicat că forța de menținere a păcii ar avea rol dublu: patrularea lângă zona demilitarizată și instruirea trupelor ucrainene.

Aliații evită să facă angajamente publice privind trupele, în așteptarea unor detalii-cheie, inclusiv care ar fi regulile de răspuns pentru soldații NATO pe linia frontului, modul în care ar fi gestionată o escaladare din partea rușilor și dacă ar fi nevoie de trupe din țări terțe, în cazul în care Kremlinul se va opune în continuare prezenței NATO în zona tampon. "Toți încearcă să avanseze cât mai repede cu garanțiile de securitate, pentru ca Trump să nu se răzgândească în privința presiunilor asupra lui Putin pentru o înțelegere negociată", a spus un oficial european.

Doi oficiali europeni susțin că forțele franceze și britanice ar putea reprezenta nucleul prezenței militare străine. Aceste țări fac lobby pe lângă alți aliați pentru a furniza mijloace militare. Statele NATO de la granița cu Rusia, precum Polonia, sunt îngrijorate. Varșovia se teme că va rămâne vulnerabilă în fața unui atac. Aliații au transmis liderilor Pentagonului că un angajament militar extins ar diminua capacitatea de apărare a flancului estic.

Unii aliați se tem, de asemenea, că trasarea unei zone tampon ar putea expune orașele ucrainene la noi atacuri sau la o nouă invazie din partea Rusiei. "Nu este o abordare foarte înțeleaptă împotriva unui adversar care nu negociază cu bună credință", a declarat unul dintre oficialii europeni.

Polonia și Germania au spus că nu vor trimite trupe în Ucraina, în timp ce mica Estonie a promis un contingent. Europenii așteaptă ca Ucraina să contribuie cu cea mai mare parte a trupelor în zona tampon.

Membrii NATO poartă discuții cu oficialii americani despre furnizarea de informații din satelit și sprijin aerian, dar nu se așteaptă la mult mai mult din partea lui Trump. Lideri de la Pentagon au transmis deja omologilor europeni că rolul SUA va fi minim în privința garanțiilor de securitate pentru Ucraina.

SUA sunt probabil singura țară NATO care dispune de suficienți sateliți pentru a furniza informațiile necesare verificării respectării unei încetări a focului sau a unui acord de pace. "Toată lumea așteaptă ca liderii de la Pentagon să clarifice cât de departe sunt dispuși să meargă, iar aceștia îi lasă pe europeni să-și arate cărțile. Este un fel de dans", a comentat un oficial european.

FT: Occidentul discută trei niveluri de apărare a Ucrainei după război

Financial Times a dezvăluit marți că partenerii occidentali discută trei niveluri de apărare a Ucrainei după război. Potrivit surselor publicației, planul de securitate prevede crearea unei zone demilitarizate, care ar urma să fie patrulată, cel mai probabil, de trupe de menținere a păcii neutre dintr-o țară terță, agreate de Ucraina și Rusia.

Al doilea nivel ar urma să fie "o frontieră semnificativ mai puternică", care ar fi apărată de trupele ucrainene, înarmate și instruite de statele NATO. Al treilea nivel de apărare ar trebui să fie amplasat mai în interiorul teritoriului Ucrainei, unde ar sta forțele europene de descurajare, sprijinite din spate de resurse americane. SUA au promis Europei sprijin aerian și informațional pentru trupele de descurajare. 

Americanii sunt dispuși să ofere Europei "mijloace strategice", adică capabilități de informații, supraveghere și recunoaștere, capabilități de comandă și control și capabilități de apărare aeriană, pentru a asigura desfășurarea de forțe europene în Ucraina. SUA ar putea furniza aeronave, logistică și radare terestre, "care vor sprijini și asigura o zonă de interdicție aeriană și un scut aerian" pentru Ucraina.

Propunerea SUA este condiționată de angajamentele capitalelor europene de a desfășura zeci de mii de soldați în Ucraina, au avertizat oficialii. Totuși, publicația subliniază că opinia publică și politicienii din multe state europene sunt îngrijorați de posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina, chiar și în condițiile unui sprijin al SUA.

Șeful Administrației Prezidențiale de la Kiev, Andrii Iermak, a declarat că fiecare țară din coaliție va contribui cu ceva, "iar în cele din urmă tabloul va fi o combinație de sprijin militar, politic și economic". Potrivit lui Iermak, discuțiile vizează 4-5 brigăzi europene "pe teren, furnizate de coaliția celor dispuși, plus capacități strategice din partea SUA." O brigadă este formată din între 3.000 și 7.000 de militari.

El a subliniat că acest lucru reprezintă "o schimbare majoră în comparație cu ce s-a discutat în primăvară." "Într-adevăr, ultima întâlnire de la Casa Albă a fost un moment de cotitură într-o serie de chestiuni, aducând claritate asupra unor pași precum: formarea unui sistem de garanții de securitate și asigurarea accesului Ucrainei la arme americane prin instrumente financiare europene," a spus Iermak. El consideră că SUA "pot furniza coloana vertebrală pentru întreaga arhitectură de securitate și descurajare".

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰