Spania l-a înfruntat de una singură pe Trump la summitul NATO: Suntem singurii care spunem că regele este gol

Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez şi preşedintele american Donald Trump au stat miercuri relativ aproape unul de celălalt la summitul NATO de la Haga, dar nu a existat niciun fel de salut între cei doi.  După ce s-au întâlnit marţi seară la cina găzduită de regele şi regina Olandei pentru liderii NATO, unde în imaginile publicate nu s-a putut observa niciun salut între cei doi, Sanchez şi Trump au participat la fotografia de familie miercuri.

Atât Trump, cât şi Sanchez au stat, conform protocolului, în primul rând, cu preşedintele SUA în centru şi Sanchez într-un colţ, separaţi de liderii Regatului Unit, Turciei şi Suediei. Cu o zi înainte, ca răspuns la refuzul Spaniei de a atinge 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare, Trump a declarat că "există o problemă cu Spania" şi că atitudinea Madridului este foarte nedreaptă faţă de restul ţărilor Alianţei. Sanchez nu a făcut miercuri nicio declaraţie la sosirea sa la summit şi va susţine o conferinţă de presă ulterior.

Sanchez înfruntă blocul european de unul singur

"Sanchez înfruntă aproape de unul singur un bloc european dispus să asculte de Trump și să cheltuie 5%", titrează miercuri El Pais. Sanchez, despre care se zvonea într-o vreme că ar putea aspira la funcția de secretar general al NATO, a participat la cel mai complicat summit NATO dintre cele șapte la care a fost prezent, punctează El Pais. 

A rămas de această dată aproape singur, susținut doar de Belgia și Slovacia, două țări fără prea multă influență, în respingerea categorică a angajamentului de a aloca 5% din PIB pentru cheltuieli de apărare și securitate, așa cum cere Donald Trump, cerere la care s-au raliat toate marile puteri europene, inclusiv Germania, Franța și chiar Italia, care a acceptat angajamentul, deși Madridul consideră că, având în vedere datoria și deficitul Italiei, mult mai mari decât ale Spaniei, nu va putea respecta angajamentul.

Sánchez este aproape singur în refuzul de a-și mări cheltuielile militare la 5% din PIB, dar este foarte convins că are dreptate și, mai mult, crede că are sprijinul majorității societății spaniole pentru o decizie care, insistă el, a fost luată și pentru a proteja cheltuielile sociale din Spania, deoarece NATO cere 50 de miliarde de euro suplimentari în fiecare an.

"Suntem singurii care spunem că regele este gol, dar așa este"

"Suntem singurii care spunem că regele este gol, dar așa este. Și se va vedea în timp. Ceea ce ni se cere nu are sens. Până de curând, toată lumea spunea că important nu este să cheltuim mai mult, ci să cheltuim mai bine, iar acum vine Trump, cere 5%, care va merge în principal pe achiziții din industria americană, și aproape toți îl urmează. Nu are sens", a spus o sursă din guvernul spaniol, citată de El Pais. 

După ce Donald Trump l-a atacat pe Sanchez de la bordul Air Force One, dar mai ales după ce președintele SUA a dezvăluit un mesaj privat de la Mark Rutte, în care secretarul general al NATO, un european liberal care, pe vremea când era premier al Olandei, susținea austeritatea, îi spune: "Europa va plăti MULT, așa cum trebuie, și va fi victoria ta", guvernul spaniol este și mai convins că a luat decizia corectă, scrie sursa citată.

Surse din executivul spaniol consideră că acest mesaj demonstrează că Rutte face tot posibilul să-l mulțumească pe Trump și că nu există argumente puternice în spatele cererii, ci doar considerente pur politice, având în vedere insistența președintelui SUA de a-i obliga pe europeni să ajungă la 5%, un procent pe care nici el nu-l aplică în propria țară.

În ciuda gestului făcut de Trump, Rutte nu a părut deloc jenat ulterior. În timpul toastului de la cina de gală de marți, în fața tuturor șefilor de stat și de guvern și a camerelor de filmat, Rutte și-a reiterat laudele la adresa lui Trump, adresându-i-se cu "dragă Donald", pe același ton ca în mesajul privat. În treacăt, Rutte a aruncat și o săgeată spre Sanchez, care stătea la una dintre mesele cele mai îndepărtate, la o distanță sigură de Trump.

Fără să lanseze critici explicite, mai mulți lideri europeni și-au exprimat nemulțumirea față de flexibilitatea cerută de Sanchez și acordată de Rutte, chiar dacă nu figurează în declarația oficială. "Nu văd nicio excepție în ceea ce vom conveni mâine [miercuri]", a spus premierul suedez Ulf Kristersson. Omoloaga sa daneză, Mette Frederiksen, a declarat și ea la sosirea la Haga că nu este de acord cu "excepțiile pentru anumite țări".

Dar Spania nu este singura care cere, explicit sau implicit, mai multă flexibilitate, aminteşte El Pais. Belgia, de exemplu, și-a aprobat marți, în timpul summitului NATO, bugetul militar pentru anii următori, care este mult sub obiectivele ce urmează să fie asumate de premierul Bart De Wever. Conform guvernului belgian, cheltuielile pentru apărare vor rămâne la 2% din PIB până în 2033, urmând să crească abia atunci la 2,5%, departe de obiectivul de 3,5% stabilit pentru 2035 în Declarația de la Haga.

Spania se confruntă astfel cu foarte puțin sprijin în fața unui bloc solid favorabil acestei creșteri masive a cheltuielilor militare, bloc care include și cei doi mari giganți europeni, Germania și Franța. Regatul Unit, condus de laburistul Keir Starmer, a acceptat şi el acest prag. 

În declarații acordate la sosirea sa la Haga, premierul suedez Ulf Kristersson a insistat și el asupra importanței creșterii cheltuielilor militare. A respins argumentul guvernului spaniol potrivit căruia majorarea la 5% ar implica reduceri sociale importante. "Este greșit să spunem că trebuie să alegem între a cheltui bani pentru apărare sau pentru bunăstare. Dacă vrem să protejăm modelul nordic de bunăstare din societățile noastre, trebuie să-l apărăm și în sens militar", a afirmat Kristersson.

Guvernul spaniol insistă că NATO cheltuiește deja de opt ori mai mult decât Rusia, și de aproape patru ori mai mult fără SUA, și că problema nu este să cheltuim mai mult, ci să cheltuim mai bine, mai coordonat și mai eficient. Spania este ferm convinsă de poziția sa, dar este în minoritate. Guvernul de la Madrid consideră că, în timp, foarte puține state vor reuși să atingă acest prag şi că va deveni evident că preşedintele SUA a exagerat. În 2029, când este prevăzută o revizuira, Trump nu ar mai trebui să fie la Casa Albă, dacă se respectă Constituția SUA, a concluzionat El Pais. 

Spania izolată la summitul NATO

Secretarul general al Alianței, Mark Rutte, a declarat că nu este îngrijorat de un posibil eșec al summitului din cauza refuzului Spaniei de a crește cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB și a recunoscut că înțelege că "acestea sunt decizii dificile" și că "fiecare țară trebuie să găsească bani".

"Țările trebuie să găsească bani. Și nu este ușor. Sunt decizii politice. Recunosc pe deplin acest lucru. Dar, în același timp, există o convingere absolută printre colegii mei de la masă: având în vedere amenințarea din partea Rusiei, având în vedere situația de securitate globală, nu există altă opțiune. Chiar trebuie s-o facem", a insistat Rutte.

În acest sens, secretarul general al NATO a declarat că are "speranța și, în același timp, optimismul prudent că vom realiza acest lucru". La rândul său, prim-ministrul belgian Bart De Wever a declarat la sosirea la summit că, dacă omologul său spaniol Pedro Sanchez crede că poate finanța capacitățile militare țintite de NATO cu doar 2,1% din PIB în loc de 3,5%, atunci este "un geniu".

"Ar fi minunat să vedem că se poate face cu 2,1% ceea ce trebuie să facem cu 3,5%, așa cum a spus Pedro Sanchez. Dacă poate face asta, este un geniu. Și, bineînțeles, genialitatea mă inspiră", a comentat De Wever.

Liderii Alianței intenționează să aprobe miercuri o declarație prin care se angajează să investească 5% din PIB-ul lor pentru apărare, împărțit între 3,5% pentru cheltuieli exclusiv militare și 1,5% pentru cheltuieli conexe. În orice caz, Spania a anunțat că nu crede că va trebui să depășească 2,1% din PIB pentru a finanța capacitățile pe care NATO i le-a încredințat pentru descurajare și apărare în următorii ani.

"Strategii NATO au calculat suma de bani necesară la prețurile actuale pentru a atinge obiectivele de capabilități și că ar trebui să fie în jur de 3,5% din PIB-ul tuturor statelor membre NATO pentru a realiza acest lucru. Și presupun că acești oameni nu sunt proști, știu despre ce vorbesc, așa că probabil au dreptate", a atras atenția premierul belgian.

De Wever a subliniat că toți cei 32 de membri NATO acceptă același text al declarației summitului, insistând că "nu există clauze de excludere voluntară (opt-out)". "Dacă interpretarea Spaniei este corectă, atunci oricine poate interpreta textul în același mod", a mai declarat premierul belgian.

Omologa sa daneză, Mette Frederiksen, nu a fost de acord cu poziția Spaniei de a nu crește cheltuielile militare la 5% din PIB. "Nu înțeleg punctul de vedere spaniol. Europa trebuie să se apere, iar NATO trebuie să fie capabilă să se apere", a declarat Frederiksen presei daneze, potrivit agenției de știri Ritzau. "Ceea ce spune Spania că este suficient cu 2,1% nu este corect. Nu am fi capabili să exercităm descurajare și să ne apărăm suficient", a apreciat Frederiksen.

Între timp, prim-ministrul interimar al Olandei, Dick Schoof, a susținut că "este prea devreme" pentru a evalua posibilele consecințe pentru Spania dacă nu îndeplinește obiectivele de cheltuieli pentru apărare care vor fi stabilite la summit. Secretarul general al NATO a declarat că Alianța este "absolut convinsă" că Spania va trebui să atingă 3,5% pentru a-și îndeplini obiectivele de capacitate militară, iar Schoof a reiterat miercuri acest sentiment.  "Procentele sunt legate de capacitățile de apărare care trebuie atinse, iar noi avem nevoie de cel puțin 3,5%, asta credem noi și asta crede NATO", a insistat Schoof.

Vicepreședintele guvernului italian, Antonio Tajani, care este și ministru de externe, prezent și el la Haga, a declarat că "Spania va trebui să respecte regulile" și să realizeze cheltuieli pentru apărare de 5% din PIB. "Toată lumea va trebui să respecte regulile, dar au fost introduse criterii rezonabile de flexibilitate. Spania? Desigur, Spania va trebui să respecte și ea regulile, la fel ca Italia, Franța și toți ceilalți", a declarat el presei.

Prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis, întrebat în mod specific despre Spania, a declarat că scopul unei alianțe este "de a asigura o partajare echitabilă a sarcinilor și de a împiedica anumite țări să profite de angajamentele altora în materie de apărare". "Cred că este important să înțelegem că aceste obiective ar trebui să fie obligatorii pentru toți cei 32 de membri ai alianței", a comentat el.

Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a declarat că nu vede nicio "interpretare în text", că "toată lumea este obligată" și că "există o datorie comună". Cancelarul german Friedrich Merz a vorbit despre un "summit istoric" în care și-a exprimat încrederea că se va lua o decizie comună pentru a oferi NATO resurse semnificativ mai bune în viitor și că aceasta se va face "cu un consens larg", deoarece toată lumea este de acord, de asemenea, că "situația amenințărilor s-a schimbat, iar amenințarea este, în special, Rusia".

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰