FT: Tăcerea NATO în faţa ameninţărilor lui Trump cu privire la Groenlanda îi pune în încurcătură pe europeni
NATO tace în fața amenințărilor lui Donald Trump de a prelua Groenlanda, stârnind îngrijorare în capitalele europene, care se tem că alianța nu mai apără drepturile Danemarcei. Mark Rutte, secretarul general al NATO, cunoscut pentru relația apropiată cu Trump, a fost absent în discuţiile din jurul situaţiei Groenlandei, iar NATO nu a emis nicio declaraţie publică în ceea ce priveşte ambiţiile liderului american. Danemarca semnalează că un atac al unui membru al alianţei asupra unui alt membru as însemna sfârşitul NATO şi cer mai multă implicare activă în disputa cu SUA, relatează Financial Times.
Până acum, NATO nu a emis nicio declarație publică privind integritatea teritorială și suveranitatea Danemarcei și Groenlandei și nu a reacționat la ambițiile declarate ale președintelui SUA față de vasta insulă arctică, parte a Regatului Danemarcei. Această lipsă de reacție a provocat nemulțumirea statelor europene care încearcă să mențină un front comun și să detensioneze relațiile transatlantice, contrastând puternic cu eforturile recente ale UE de a-și arăta susținerea față de Copenhaga, scrie Financial Times.
Mark Rutte, secretarul general al NATO, cunoscut pentru relația apropiată cu Trump, a fost remarcabil de absent în ceea ce priveşte acest subiect de securitate. Propunerile venite de la Paris și alte capitale pentru o implicare mai activă a NATO în Groenlanda nu au fost luate în considerare până acum.
Deși oficialii europeni recunosc că rolul central al SUA în alianță limitează posibilitățile de reacție, mai multe surse au declarat pentru Financial Times că absența NATO din această criză riscă să întărească sentimentul de impunitate al lui Trump în relațiile cu aliații și vulnerabilitatea Europei în fața dependenței de securitatea asigurată de Washington.
"Vorbind despre state care sunt toate aliate NATO, NATO ar trebui să inițieze o dezbatere serioasă pe acest subiect… pentru a reduce presiunea. […] Este o dezbatere care trebuie să implice NATO", a spus Giorgia Meloni, prim-ministrul Italiei.
NATO, în faţa posibilităţii unui conflict între doi aliaţi
Trump a acuzat Danemarca că nu protejează suficient insula și că nu investește în securitatea acesteia, în contextul în care el susține că activitatea navală rusă și chineză în jurul insulei este în creștere. Casa Albă a afirmat că acțiunea militară este "o opțiune", împreună cu achiziționarea sau alte metode de a prelua controlul.
Această situație pune NATO și pe Mark Rutte într-o poziție extrem de delicată. O eventuală invazie sau tentativă de anexare din partea SUA ar însemna un conflict direct între doi aliați și ar pune sub semnul întrebării Articolul 5 al tratatului NATO, clauza de apărare reciprocă, considerată piatra de temelie a alianței.
"Sunt în mod vădit tăcuți. […] Rutte trebuia să fie omul pe care Europa se putea baza ca să-i vorbească lui Trump. Dar nu trebuia să fie atât de tăcut", a declarat un oficial UE.
"Desigur, este dificil să discuți astfel de lucruri în NATO. […] Dar dacă nu o faci, transmiți că toți suntem de acord cu ce se întâmplă", a spus un alt diplomat al alianței.
Alianța nu a emis nicio poziție oficială, iar Rutte, de obicei foarte prezent în discuțiile despre securitatea euro-atlantică, a răspuns doar timp de 60 de secunde la o întrebare din partea unui jurnalist TV pe tema crizei.
"Nu vom face publice detaliile discuțiilor diplomatice, dar secretarul general lucrează îndeaproape cu lideri și oficiali de rang înalt de ambele părți ale Atlanticului, așa cum face întotdeauna", a declarat purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart.
Danemarca schimbă tactica în ceea ce priveşte Groenlanda
Pe parcursul anului trecut, Copenhaga a adoptat o abordare discretă în ceea ce privește problema Groenlandei, evitând comentariile publice ca răspuns la declarațiile inflamatoare ale lui Trump sau ale administrației sale și îndemnând aliații din UE și NATO să facă la fel. Însă această tactică a fost abandonată. Mette Frederiksen, prim-ministrul Danemarcei, a declarat că Trump este "serios" în privința dorinței sale de a prelua Groenlanda și că "dacă SUA aleg să atace militar o altă țară membră NATO, totul se oprește. Inclusiv NATO-ul nostru".
Oficialii europeni implicați în negocierile de la Bruxelles au spus că declarația a fost influențată de iritarea crescândă a Copenhagăi față de tăcerea NATO și reflectă dorința de a face alianța să conștientizeze ce este în joc.
Parlamentarii danezi au cerut ca NATO să joace un rol mai activ în disputa cu SUA. Carsten Bach, parlamentar din partea Alianței Liberale, a cerut declanșarea unei discuții în baza Articolului 4 din tratatul NATO, care face referire la amenințările împotriva statelor membre.
"Există o țară în NATO, SUA, care vede o amenințare în regiunea arctică, o amenințare care poate nu este la fel de clară pentru restul dintre noi, și, din acest motiv, cred că NATO ar trebui să joace un rol semnificativ în acest conflict care a apărut acum între două țări membre NATO", a spus parlamentarul Carsten Bach.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, cu referire la Groenlanda, că "legea este mai puternică decât forța", în timp ce președintele Consiliului European, António Costa, a spus că "nimic nu poate fi decis despre Danemarca și Groenlanda fără Danemarca sau fără Groenlanda".
Liderii aliaților NATO (Franța, Germania, Italia, Polonia, Spania și Marea Britanie) au emis o declarație comună împreună cu Danemarca, afirmând că "nu vor înceta să apere" principiile "suveranității, integrității teritoriale și inviolabilității frontierelor".
Diplomaţie tăcută pentru consolidarea securităţii colective în jurul Groenlandei
Oficiali NATO și diplomați ai statelor membre trimiși la alianță spun că există o diplomație discretă în desfășurare și lucrări interne pentru consolidarea securității colective în regiunea arctică din jurul Groenlandei. În ultimii ani, statele NATO din acea zonă și-au schimbat semnificativ poziția și susțin un rol mai activ al alianței, adaugă aceștia.
"Avem misiunea Baltic Sentry, de ce să nu avem și Greenland Sentry? Asta este ceea ce putem face", a spus comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, referindu-se la o misiune NATO lansată anul trecut pentru a proteja mai bine infrastructura critică din Marea Baltică.
"Ucraina este simplă pentru noi. Rusia a fost de mult timp inamicul. Groenlanda este mult mai complicată. SUA ar trebui să fie marele nostru aliat. Asta complică totul mult mai mult", a spus un diplomat nordic de rang înalt.
Întrebat direct despre amenințările lui Trump în această săptămână, Rutte a declarat pentru CNN că este de acord cu evaluarea președintelui american privind intensificarea activităților ruse și chineze în regiune și cu necesitatea de a consolida securitatea.
"Uitați-vă la Danemarca, investesc masiv în armata lor. [...] Și danezii sunt complet de acord ca SUA să aibă o prezență mai mare [în Groenlanda] decât au acum. Așa că, în opinia mea, acest lucru arată colectiv că... trebuie să ne asigurăm că regiunea Arctică rămâne sigură" a spus preşedintele american Donald Trump.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
