SUA taie banii pentru armatele țărilor europene de la granița cu Rusia. Statele cele mai afectate
Statele Unite au informat Europa că va elimine treptat, până în toamna anului 2026, programele de asistență pentru armatele europene care ar fi în prima linie în cazul unui cu Rusia, pentru a determina Europa să contribuie mai mult la propria apărare, relatează Financial Times. Sunt vizate în special țările baltice. Aliații europeni par a fi îngrijorați și luați prin surprindere de decizie.
Oficiali de la Pentagon i-au informat recent pe diplomații europeni că Washingtonul nu va mai finanța programe de instrucție și echipare a armatelor din Europa de Est, aflate în prima linie în cazul unui conflict cu Rusia, relatează Financial Times.
Casa Albă vrea să determine Europa să îşi asume mai multă responsabilitate
Aceste programe fac parte dintr-un mecanism cunoscut drept Secțiunea 333, dar administrația Trump nu a cerut Congresului noi fonduri. Resursele deja aprobate pot fi folosite până în septembrie 2026.
Un oficial de la Casa Albă a explicat că această decizie este în linie cu politica președintelui Trump de a "reevalua și realinia" ajutorul extern și de a determina Europa să-și asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate.
La presiunile lui Trump, aliații NATO au acceptat în iunie să-și majoreze cheltuielile de apărare până la 5% din PIB.
Între 2018 și 2022, Europa a primit circa 1,6 miliarde de dolari din aceste fonduri, adică aproape o treime din bugetul global al Secțiunii 333. Țările care au beneficiat cel mai mult au fost Estonia, Letonia și Lituania.
Tăierea fondurilor, criticată dur de diplomaţi europeni şi de democraţi
Diplomați europeni au reacționat cu îngrijorare și încearcă să afle mai multe detalii despre amploarea reducerilor. Există temeri că NATO ar putea fi afectată, întrucât o parte din finanțări treceau prin Alianță.
Senatoarea democrată Jeanne Shaheen a criticat tăierile, considerându-le "o mișcare greșită" care transmite un semnal negativ în timp ce Occidentul încearcă să-l constrângă pe Putin să negocieze și să descurajeze agresiunea rusă.
În schimb, programul separat Foreign Military Financing, care sprijină achiziția de echipamente majore precum avioane de luptă, nave și tancuri nu este afectat.
Decizia reflectă și dorința Washingtonului de a redirecționa resursele către Indo-Pacific, pentru a contracara amenințarea Chinei în jurul Taiwanului.
Un alt program, Inițiativa de Securitate pentru Țările Baltice, creat în 2020 pentru a întări armatele Estoniei, Letoniei și Lituaniei, este și el în pericol. Administrația Trump nu a cerut fonduri noi pentru anul viitor.
Statele baltice, afectate profund de pierderea sprijinului american
Pentru statele baltice, pierderea sprijinului american ar fi "foarte dificilă", avertizează experți militari americani, subliniind că aceste țări se confruntă deja cu atacuri atribuite Moscovei, inclusiv asupra infrastructurii din Marea Baltică, atacuri cibernetice și acțiuni de sabotaj.
În paralel, administrația Trump revizuiește desfășurarea trupelor americane la nivel global și plănuiește să reducă prezența în Europa. Totuși, după întâlnirea cu președintele Poloniei, Trump a declarat că nu are intenția să retragă trupele americane din Polonia, unde se află aproximativ 10.000 de militari, ba chiar a sugerat că ar putea suplimenta contingentul la cererea Varșoviei.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
