Summitul G7 arăta că America nu chiar s-a întors, iar Europa nu este atât de unită. Ce-i dezbină pe SUA și pe aliații săi

De Redactia Observator.
Publicat: 14.06.2021, 14:34.
Actualizat: 14.06.2021, 16:16

În ciuda demonstrației de unitate de la summitul G7, primul summit din ultimii doi ani, fără Donald Trump, liderii marilor puteri s-au arătat divizați pe o gamă largă de probleme, comentează Bloomberg.

Summitul G7 arăta că America nu s-a întors de tot iar Europa nu este atât de unită. Ce-i dezbină pe SUA și pe aliații săi

Poza de grup a liderilor de la Summitul G7 din Cornwall

Getty Images

America nu s-a întors chiar așa cum a anunțat Joe Biden. Europa nu este atât de unită. Brexit-ul încă nu este încheiat, acestea sunt concluziile celor la Bloomberg la finalul primului summit G7 care a avut loc după doi ani de pauză și care va servi drept model pentru reuniunile internaționale din era post pandemică.

A fost prima întâlnire a liderilor importanți după patru ani tulburi cu Donald Trump în Casa Albă. A fost, de asemenea, summitul final pentru cancelarul german Angela Merkel, care a servit ca bastion pentru Europa timp de 16 ani.

A fost, de asemenea, un coșmar logistic, având în vedere cerințele de distanțare socială și problemele de transmisiuni live si transport. Și totuși, prim-ministrul britanic Boris Johnson a perseverat, existând chiar și un comunicat la finalul summitului, ceva care de multe ori era imposibil în era Trump.

Citește și:

Chiar și fără Trump, între SUA și aliați sunt tensiuni

Deși a existat bună-credință, nu au putut fi ascunse diferențele foarte reale dintre liderii care, fie nu s-au întâlnit niciodată, fie nu s-au văzut de ceva vreme, fie sunt noi pe scena politică. Circumstanțele au fost unice și toată lumea avea ceva de dovedit. Momentele ciudate - fie că este vorba despre premierul Johnson încearcând să o atingă cu cotul pe Merkel care nu răspunde la gest sau cina la care nimeni nu părea să respecte regulile de distanțare socială - au lăsat să transpire tensiunile și contradicțiile care clocotesc sub suprafață, probleme de la situația Chinei până la schimbările climatice.

Unele probleme, precum Brexit, s-au făcut remarcate printr-un război de cuvinte între Johnson și liderii europeni cu privire la situațiile nerezolvate în urma divorțului amar. Boris Johnson și Emmanuel Macron au încins spiritele chiar dacă Merkel a încercat să aplaneze situația. Alte fisuri în relațiile cheie au fost mai subtile. Întrebată despre alegerea lui Joe Biden în SUA, Merkel a declarat reporterilor că un nou președinte american „nu înseamnă că lumea nu mai are probleme”. Sau, după cum a spus Mario Draghi din Italia, sentimentul general a fost pozitiv, dar realist și tema a fost „ce atitudine ar trebui să aibă G7 față de China și alte autocrații”.

Merkel anunță că europenii vor fi mai sinceri cu ceea ce nu pot accepta

Biden vrea să reconstruiască alianțele și să arate că SUA s-a întors, într-adevăr, dar după cum spune Merkel, europenii vor fi „sinceri cu ceea ce nu putem accepta”. Merkel nu a uitat că SUA și Marea Britanie nu au permis exportul de vaccinuri la apogeul crizei Covid-19, în timp ce UE, care și-a vaccinat lent populația, a trimis vaccinuri în ambele țări.

Concluzia întâlnirii a fost că, deși Biden a fost bine primit parțial pentru că pur și simplu nu este Trump și pentru că a fost un membru prietenos al grupului, nu există o revenire magică la o „normalitate” anterioară și că zilele în care SUA dominau procesul de luare a deciziilor și stabilea agenda și în care celelalte țări se conformau s-au încheiat. Chiar și cu Merkel ieșită din scenă după alegerile din septembrie, discursul a fost mai degrabă despre o bază egală și pentru celelalte țări în luarea deciziilor importante.

Ce atitudine ar trebui să aibă G7 față de China

Și în ceea ce privește China, diferențele au fost subtile, dar evidente. Comunicatul final a deschis calea pentru o investigație cu privire la originile Covid-ului, numit de Trump „virusul chinezesc” și despre care a spus fără dovezi că a scăpat dintr-un laborator din Wuhan. Unii lideri europeni au declarat public că nu cred această teorie, chiar dacă au fost de acord să susțină o anchetă.

Când s-a ajuns la chestiunea mai substanțială a ceea ce trebuie făcut pentru a contracara creșterea puterii economice a Chinei, dar și a lipsei sale de preocupare în fața criticilor, liderii s-au luptat să prezinte un front unit. Europenii, în special Italia și Germania, s-au simțit presați de către americani spre un discurs anti-China, care nu reflecta corect conversațiile lor cu Biden, potrivit unui oficial al G7.

Limbajul final cu privire la problema reprezentată de China nu a fost la fel de puternic pe cât au încercat SUA să sugereze. Un oficial american s-a declarat convins că discursul nu a fost diluat, deși o comparație a drafturilor de comunicate arată că există încă o ezitare cu privire la o poziție mai dură vizavi de China. În prezentările oficiale, de exemplu, SUA s-au chinuit să sublinieze faptul că problema Chinei a fost discutată chiar și atunci când, în cazul unei discuții de 30 de minute cu Draghi, nici măcar nu a fost menționată.

Miza economică este enormă pentru europeni, care se simt tot mai presați între cele două superputeri, economia Chinei urmând să depășească rivalul american mai devreme decât se aștepta în contextul Covidului. Și asta explică precauția unor lideri cu privire la adoptarea unui mesaj anti-China prea puternic. Macron a fost un lider care a căutat un punct de mijloc. L-a îmbrățișat cu căldură pe Biden iar contul său oficial de Twitter a fost umplut de interacțiunile sale cu liderul SUA. În același timp, el a spus că Franța dorește să găsească modalități de a lucra cu China, iar G7 nu ar trebui să devină un club anti-China, chiar dacă a numit Beijingul „rival economic”. Beijingul nu s-a arătat afectat de mesajele de la summitul G7: "Zilele în care deciziile globale erau dictate de un grup restrâns de țări au dispărut de mult", a declarat ambasada sa din Londra într-o declarație.

Descarcă aplicaţia Observator News din Google Play sau App Store şi fii la curent cu ştirile momentului din România şi din lume.