Ţara din Europa care a reintrodus pedeapsa cu moartea pentru terorism. Condamnaţii, executaţi cu un glonţ în cap

Camera Reprezentanților, camera inferioară a legislativului de la Minsk, a anunţat că a fost aprobată modificarea Codului Penal al ţării, fiind introdusă pedeapsa cu moartea pentru tentativele de atac terorist.

„Proiectul de lege ‘Cu privire la modificarea Codului penal al Republicii Belarus’ a fost adoptat în două lecturi”, a declarat miercuri serviciul de presă al Camerei Reprezentanților. Proiectul de lege a fost pregătit pentru „a oferi un efect descurajant asupra elementelor distructive, precum și pentru a demonstra lupta hotărâtă a statului împotriva activităților teroriste”, a menționat parlamentul.

„Proiectul de lege propune modificări ale Codului Penal al Republicii Belarus, prevăzând posibilitatea aplicării unei măsuri excepționale de pedeapsă sub forma pedepsei cu moartea pentru tentativa de a comite acte de terorism”, se arată în raport, potrivit Interfax.

Belarus, ultima țară din Europa care nu a abolit pedeapsa cu moartea

Descrisă adesea drept „ultima dictatură a Europei”, Belarus este singura țară din Europa și din fosta Uniune Sovietică care încă mai folosește pedeapsa cu moartea, iar procesul este învăluit în secret. Condamnaţilor la moarte nu li se spune niciodată când vor fi executați. Și când se întâmplă, totul este păstrat ca secret de stat.

Condamnaţii sunt executaţi cu un glonţ în cap, dar numărul exact nu este cunoscut: se crede că peste 300 s-au întâmplat din 1991, când Belarus a devenit o țară independentă. Două execuții au fost efectuate anul trecut, potrivit Amnesty International, iar, în prezent, se crede că cel puțin șase bărbați sunt condamnați la moarte. Conform legilor țării, femeile nu pot fi condamnate la moarte.

Deţinuţii, condamnaţi de obicei pentru omucidere cu circumstanțe agravante, sunt ținuți într-una dintre celulele de înaltă securitate din subsolul Centrului de arest preventiv 1, închisoare amenajată în clădirea unui castel din secolul al XIX-lea, acum parțial prăbușit, în centrul capitalei Minsk. Activiştilor şi jurnaliştilor li se oferă rareori acces. Deţinuţii se confruntă cu încălcări grave ale drepturilor omului, inclusiv „presiune psihologică”, agenții folosind adesea „tortura și alte tratamente crude, inumane și degradante”, a declarat un raport al Viasna, un grup local pentru drepturile omului, în 2016. Nu au voie să stea întinși sau să stea pe pat în afara orelor de somn stabilite, relatează un fost angajat al închisorii și își petrec majoritatea zilelor plimbându-se prin celule. Chiar și dreptul lor de a trimite și primi scrisori este adesea considerat a fi nerespectat.

„Condițiile sunt îngrozitoare”, a spus Aisha Jung, militantul Amnesty pentru Belarus, care a lucrat timp de un deceniu la execuțiile țării. „Sunt tratați ca și cum ar fi deja morți”.

În ziua execuției, deținuților li se spune de către un procuror că cererea lor de grațiere prezidențială a fost respinsă. Aleh Alkayeu, fostul șef al închisorii în care se efectuează execuțiile, a declarat pentru Viasna: „Tremurau fie de frig, fie de frică, iar ochii lor nebuni radiau o groază atât de reală, încât era imposibil să-i privești”.

Deținuții sunt legați la ochi și duși într-o cameră special amenajată, unde accesul este restricționat doar celor care au permisie de la procuror: niciodată un membru al publicului, conform relatărilor foștilor agenți.

Rudele sunt informate săptămâni sau luni mai târziu

Sunt apoi forțați să îngenuncheze și împușcați. Se spune că întreaga procedură ar dura aproximativ două minute. La doar câteva săptămâni sau chiar luni mai târziu, rudele lor sunt informate. În unele cazuri, acest lucru se întâmplă atunci când o cutie este trimisă prin poștă cu unele dintre lucrurile personale ale condamnatului, relatează BBC.

Cadavrele nu sunt niciodată returnate familiilor, iar locațiile în care au fost îngropaţi aceştia rămân un secret de stat, o încălcare a drepturilor omului ale deținuților și ale rudelor acestora, a declarat raportorul special al ONU, Miklós Haraszti, în 2017.

La un referendum din 1996, 80% dintre cetăţenii din Belarus s-au declarat împotriva abolirii pedepsei cu moartea. Rezultatul nu a fost recunoscut la nivel internațional deoarece, ca și în cazul oricărui alt vot din Belarus, au existat pretenții de încălcări pe scară largă.

Guvernul președintelui Alexandru Lukașenko, aflat la putere din 1994, încă folosește acest rezultat pentru a-și justifica politica și a condiționat orice schimbare a unui alt vot popular. Între timp, un grup din parlament discută în prezent ce se poate face, dar observatorii spun că ar putea dura ceva timp până să fie luată orice decizie. Până atunci, Belarus va rămâne probabil singura țară europeană în afara Consiliului Europei, principalul organ de supraveghere a drepturilor omului de pe continent.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰