Antena

The Economist: Vladimir Putin nu are un plan de a câştiga în Ucraina

Pe 10 iunie 2026, luptele dintre Rusia și Ucraina vor fi durat mai mult decât Primul Război Mondial. Și acel conflict trebuia să se încheie în câteva săptămâni.

de Redactia Observator

la 07.01.2026 , 12:50

The Economist: Vladimir Putin nu are un plan de a câştiga în Ucraina - Profimedia

Ca și în Ucraina, luptele s-au împotmolit, iar înaltul comandament a irosit viețile oamenilor într-un atac sortit eșecului după altul. În august 1918, aliații au folosit noi tactici pentru a sparge liniile germane. Astăzi, în schimb, Ucraina nu se va preda, iar Rusia nu știe cum să câștige, scrie The Economist.

Chiar și într-o dictatură, un lider care nu are nicio teorie a victoriei acumulează probleme. Așa cum a învățat țarul Nicolae al II-lea, în detrimentul său, în Primul Război Mondial, mai devreme sau mai târziu va exista o socoteală. Cu cât Vladimir Putin aruncă mai multe vieți rusești în mod inutil astăzi, cu atât mai mare va fi criza cu care se va confrunta în viitor.

Problema lui Vladimir Putin este că nu a reușit să învingă Ucraina pe câmpul de luptă. Ofensiva din vara anului 2025 - a treia și cea mai ambițioasă - a fost un eșec lamentabil. Tactica Rusiei este de a trimite grupuri mici de oameni în zona de ucidere. Totuși, dacă unii reușesc să izbucnească, restul nu pot profita de progresul lor. De îndată ce se adună în masă, sunt eliminați complet.

Articolul continuă după reclamă

Cifrele spun această poveste teribilă. În anul care a trecut de la mijlocul lunii octombrie, victimele rusești au crescut cu aproape 60%, ajungând undeva între 984.000 și 1.438.000. Morții se situează acum între 190.000 și 480.000. Poate că cinci soldați ruși mor pentru fiecare ucrainean. Și totuși, în timpul verii, armatele lui Vladimir Putin nu au reușit să cucerească niciun oraș mare. Rusia avansează, dar pentru a ocupa cele patru regiuni pe care le revendică ca fiind ale sale ar fi nevoie de încă cinci ani. Dacă masacrele continuă în ritmul din 2025, numărul total de victime rusești va ajunge la aproape 4 milioane.

Cu cât domnul Putin aruncă mai multe vieți rusești astăzi, cu atât mai mare va fi criza cu care se va confrunta în viitor.

Această lipsă de progres explică de ce Vladimir Putin atacă și orașele și infrastructura ucraineană. El speră să facă părți din Ucraina nelocuibile și să distrugă moralul. Rusia a început să vorbească despre iarna devastatoare care ne așteaptă. Nimeni nu ar trebui să trivializeze suferința Ucrainei, dar atacarea civililor rareori duce la prăbușirea unei țări. Oamenii știu deja că Rusia este nemiloasă. Fiecare rachetă care lovește o țintă civilă nu face decât să sublinieze cât de mult are de pierdut dacă Vladimir Putin ar învinge.

În schimb, loviturile puternice ale Ucrainei în interiorul Rusiei ar putea schimba opiniile unora. Sondajele sugerează că 70% dintre ruși spun că susțin războiul. Poate că doar una din cinci dintre aceste persoane este un credincios fervent. Restul aleg calea mai ușoară de a refuza să se gândească la ceea ce se întâmplă. Dar, lovind infrastructura petrolieră și aeroporturile pe măsură ce economia încetinește și bugetele se restrâng, Ucraina ar putea să-i împingă pe ruși să se confrunte cu realitatea.

Vladimir Putin a avut, de asemenea, speranțe că președintele Americii, Donald Trump, va înclina balanța în favoarea sa. Prin retragerea sprijinului vital american - în special, pentru informații și apărarea aeriană - domnul Trump ar putea într-adevăr să impună o pace proastă Ucrainei. La începutul anului 2025, a încercat pentru scurt timp să facă acest lucru.

Cu toate acestea, aceste tactici nu mai par probabile. Pacifistul de la Casa Albă continuă să se certe cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pe care nu-l agreează. Dar Europa plătește acum facturile Ucrainei, neutralizând principala nemulțumire a MAGA, conform căreia America ar fi exploatată. Iar domnul Trump pare să fi ajuns la concluzia că aruncarea Ucrainei în pragul urșilor i-ar ruina aspirația de a deveni un om de stat laureat al Premiului Nobel. În octombrie, a impus chiar sancțiuni Lukoil și Rosneft, două companii petroliere rusești.

În cele din urmă, domnul Putin ar putea spera că hotărârea europeană se va prăbuși. Banii de care Ucraina are nevoie pentru a continua lupta se vor epuiza în februarie. Perspectiva unor guverne populiste, mai puțin ostile Kremlinului, planează deja asupra continentului. O Europă divizată și disfuncțională se va chinui să ofere Ucrainei sprijinul pe termen lung de care are nevoie pentru a prospera odată ce luptele se vor opri.

Dar acest lucru nu este același lucru cu abandonarea Ucrainei în focul bătăliei. Argumentul că Ucraina este cheia securității europene este ferm. Dacă Kievul cade, Vladimir Putin va avea controlul asupra celei mai mari armate din Europa și a unei formidabile industrii de armament. Se lucrează la crearea unui mecanism credibil de finanțare multianual, care să meargă dincolo de confiscarea activelor rusești. Dacă va reuși, Vladimir Putin va ști că economia Ucrainei poate rezista mai mult decât cea a Rusiei.

Unii oameni cred că președintele rus este convins că timpul este de partea lui, altfel ar fi deja cerut pace. Totuși, lecția din Vietnam, Afganistan și Irak este că liderii se agață în speranța că ceva - orice - va apărea. Așadar, sunt șanse ca Vladimir Putin să continue să lupte în 2026, așteptând ca generalii săi să găsească o nouă modalitate de a purta războiul, ca Ucraina să rămână fără oameni, ca guvernul dlui Zelenski să se prăbușească sau ca Donald Trump sau Europa să-și piardă răbdarea.

Dar dacă niciunul dintre aceste lucruri nu se întâmplă, Vladimir Putin va avea o notă de plată teribilă. Rusia și-a ipotecat economia, a hărțuit Finlanda și Suedia să adere la NATO, s-a subordonat Chinei și a tăiat o generație de tineri.