Video Cum s-a transformat o "operaţiune de 3 zile" în cel mai sângeros conflict armat din ultimele decenii
Războiul de la graniţa României, care a schimbat faţa planetei, tocmai ce a intrat în cel de-al cincilea an. O invazie care urma să dureze câteva zile, conform aşteptărilor lui Vladimir Putin, s-a transformat într-un conflict în care Rusia a pierdut peste un milion de oameni. 200.000 de ucraineni au găsit adăpost temporar în ţara noastră, iar 4.500 dintre ei au depus cereri de azil. Într-un moment în care tratativele de pace par blocate, pericolul cel mai mare îl reprezintă un conflict între marile puteri nucleare.
11 lideri europeni, printre care preşedintele Finlandei, premierul Suediei şi şefa Comisiei Europene au participat la o slujbă de pomenire la Kiev şi au depus coroane în memoria soldaţilor ucraineni care au pierit în război. În paralel, Parlamentul European a ţinut o sesiune extraordinară, la care Volodimir Zelenski a fost aplaudat la scenă deschisă.
"Există o decizie importantă pe masă: acordarea a 90 de miliarde de euro pentru Ucraina pentru următorii doi ani. De asemenea, este important pentru noi să primim o dată clară pentru aderarea la UE", a explicat Volodimir Zelenski.
Tot în semn de solidaritate, la iniţiativa Franţei şi Marii Britanii s-a reunit, virtual, şi Coaliţia de Voinţă.
"Sunt foarte sceptic că vom obţine o pace pe termen scurt. Să fim lucizi: nu există nicio dorință din partea Rusiei de a avea pace", explică Emmanuel Macron, preşedintele Franţei.
"Moscova nu este atât de puternică pe cât ar vrea să facă lumea să creadă. Rusia nu câştigă!", a declarat Friedrich Merz, cancelarul Germaniei.
În replică, serviciile de informaţii ruse au acuzat Parisul şi Londra, singurele puteri nucleare ale Europei, că vor să înarmeze Ucraina cu o armă nucleară.
"Nu pot să se potolească! Sunt încercări sau intenţii de a folosi chiar o componentă nucleară. Probabil îşi dau seama cum se va încheia", a declarat Vladimir Putin.
Pe 24 februarie 2022, acelaşi Vladimir Putin anunţa o operaţiune specială militară în Ucraina, programată să dureze câteva săptămâni.
Primele explozii s-au auzit la răsăritul soarelui. Rachetele şi dronele au lovit cele mai mari oraşe ale Ucrainei, Kiev şi Harkov, şi estul ţării.
Treptat, războiul a venit tot mai aproape de România. Luni în şir, Rusia a bombardat porturile Reni şi Ismail, aflate chiar la graniţă. Fragmente din dronele ruseşti au căzut pe teritoriul ţării noastre. Europa şi Statele Unite au făcut front comun împotriva armatei trimise de Moscova, iar asta l-a înfuriat pe Putin.
"Dacă Europa vrea acest război cu noi, s-ar putea să apară rapid o situație în care nu va mai rămâne nimeni cu care să negociem", declara Vladimir Putin.
În ultimul an, armata lui Putin a avansat cu o medie de 70 de metri pe zi în Doneţk şi 23 de metri pe zi în Harkov. La presiunea Statelor Unite, cele două tabere s-au aşezat la masa negocierilor.
Tratativele au rămas fără rezultat din cauza pretenţiilor teritoriale ale ruşilor, care vor întregul bazin Donbas şi controlul asupra centralei nucleare Zaporojie.
"Îmi doresc foarte mult să vin aici într-o zi împreună cu președintele Statelor Unite. Știu cu certitudine că numai venind în Ucraina, văzând cu ochii săi viața și lupta noastră, poate înţelege cu adevărat ce înseamnă acest război", declară Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei.
După patru ani de conflict sângeros, Moscova ocupă o cincime din suprafaţa Ucrainei.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
