Ucraina a început să atace în Rusia cu rachete de croazieră Flamingo pentru a lovi rafinării
Ucraina a început deja să folosească rachetele de croazieră Flamingo pentru a lovi în Rusia, relatează The Economist într-o analiză despre intensificarea atacurilor asupra ţintelor energetice ruseşti.
Aproximativ 60% din atacurile la mare distanță în Rusia sunt efectuate cu drone FP-1, care sunt rezistente războiul electronic și pot zbura până la 1.500 km. De asemenea, Ucraina folosește drona mai grea Lûtîi, cu o autonomie de 2.000 km și cu un sistem de inteligenţă artificială pentru ghidare spre țintă.
Circulă informaţii potrivit cărora Ucraina a început să folosească rachetele de croazieră FP-5 Flamingo, cu o rază de acțiune de 3.000 km și o încărcătură explozivă de 1.150 kg. Sunt mult mai rapide decât dronele şi ar zbura la doar 50 m deasupra solului. "Dacă FP-5 se dovedește capabilă să străpungă apărarea antiaeriană rusă, apacitatea distructivă a campaniei ucrainene DeepStrike va atinge un alt nivel", scrie The Economist.
Potrivit publicației, în prezent se fabrică două-trei astfel de rachete pe zi, dar până la sfârșitul lunii acest număr ar putea crește la șapte. Costul unei rachete este de aproximativ 500.000 dolari, de patru ori mai puțin decât Tomahawk-urile americane.
Campania DeepStrike a Ucraine în Rusia
Atacurile coordonate asupra rafinăriilor și altor instalaţii din sistemul de distribuție a combustibilului în Rusia, începute în august, au crescut de la două-trei pe săptămână la patru-cinci, iar în curând vor deveni zilnice, mai scrie sursa citată. În ultima săptămână, Ucraina a avariat grav un terminal petrolier de export din Novorossiîsk, o rafinărie din Bashkortostan (la peste 1.300 km de Ucraina) și o stație de pompare în Ciuvașia, la 1.000 km distanță.
Comandantul-șef al armatei Ucrainei, Oleksandr Sîrski, a declarat pe 25 septembrie, despre campania DeepStrike, că în mai puțin de două luni au fost lovite 85 de "ținte strategice de mare valoare", reducând semnificativ capacitățile complexului militar-industrial rus. Deși aceste atacuri vizează infrastructura militară, impactul cel mai mare îl au asupra rafinăriilor, schimbând percepția asupra războiului și chiar influențând atitudinea lui Donald Trump privind șansele Ucrainei, susţine sursa citată.
Reuters relata în august că 17% din capacitatea de rafinare a Rusiei fusese afectată temporar. Acum, procentul este considerabil mai mare: unele surse neconfirmate vorbesc despre 40% din capacitate afectată și 20% oprită la un moment dat, o pierdere echivalentă cu peste 1 milion de barili pe zi.
Exporturile de motorină ale Rusiei au scăzut
Potrivit Argus Media, Ucraina a lovit 16 dintre cele 38 de rafinării rusești. Chiar dacă unele pot fi reparate, pagubele devin permanente în urma atacurilor repetate. Printre cele mai afectate este rafinăria de la Riazan, una dintre cele mai mari, care producea 340.000 de barili pe zi. Distrugerea instalațiilor care transformă țițeiul în benzină și motorină, reprezintă o pierdere majoră, fiind costisitoare și greu de înlocuit din cauza sancțiunilor.
Exporturile de motorină ale Rusiei au scăzut cu până la 30%, ajungând la cel mai mic nivel din 2020, ceea ce a dus la creșteri abrupte ale prețurilor. În câteva regiuni ale Rusiei s-au format cozi la benzinării, iar în Crimeea ocupată s-a introdus raționalizarea, șoferii pot cumpăra maximum 30 de litri.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
