Video Ucraina, distrusă oraş cu oraş. Zelenski anunţă că ţara va rezista chiar dacă va fi făcută scrum: "Îi chem pe toţi ucrainenii să salveze naţiunea"

Iar preşedintele Zelenski a afirmat că Mariupol va supravieţui chiar dacă invadatorii îl vor preface în cenuşă. Atacurile sunt tot mai puternice şi la Kiev sau Harkov, dar şi la Odessa, aproape de graniţa României. Experţii militari occidentali consideră totuşi că o debarcare la Odessa este, deocamdată, puţin probabilă. Kievul a intrat din nou în stare de asediu până mâine dimineaţă la ora 7, iar localnicilor li s-a cerut să rămână în case. Conducerea ucraineană se aşteaptă la noi bombardamente asemenea celui care a distrus un centru comercial, în care cel puţin opt oameni şi-au pierdut viaţa. În aproape o lună de război, numeroase locuinţe din capitală au fost prefăcute în ruine.

Ofensiva rusă a intrat în impas, la sol

La sol, însă, ofensiva rusă a intrat în impas, potrivit analiştilor occidentali. Unităţile ajunse la câteva zeci de kilometri de centrul Kievului au început să ridice valuri de pământ pentru a-se apăra de eventuale contraatacuri ucrainene. Pe site-ul unui ziar din Moscova a apărut ştirea că aproape 10.000 de militari ruşi ar fi fost ucişi în lupte. Articolul a fost însă retras, iar redacţia susţine că fusese plasat de hackeri, fapt, totuşi, greu de crezut. Pierderile suferite au obligat comandamentul rus să-şi schimbe tactica: în loc să încercuiască marile oraşe, a intensificat bombardamentele pentru a-i sili pe localnici să se predea. Dar ucrainenii rezistă. "Îi chem pe toţi ucrainenii să facă totul pentru a apăra ţara noastră, oriunde s-ar afla, pentru a salva naţiunea noastră", a declarat Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei.

Continuă să reziste şi apărătorii oraşului Mariupol, ultimul port de la Marea Azov care încă nu a fost cucerit de ruşi. Ei au respins somaţia asediatorilor de a se preda. Corespondenţii străini care au ajuns în oraş îl descriu ca pe un "pustiu apocaliptic", după mai multe săptămâni de bombardamente neîncetate. Atacurile se succed la intervale de 10 minute. Imagini date publicităţii la Moscova ar dovedi că ruşii folosesc aici şi devastatoarele bombe termobarice. Ministerul rus al apărării susţine că a lansat, în premieră, şi rachete hipersonice, care au distrus un depozit subteran de muniţii. Dar Pentagonul nu poate confirma folosirea acestor arme, care nici nu s-ar justifica în acest caz, iar experţii cred că ar fi vorba de o operaţiune de dezinformare. Statele Unite avertizează, însă, că Vladimir Putin nu ar ezita să utilizeze toate mijloacele de luptă de care dispune. Împotriva Occidentului ar putea ordona atacuri cibernetice iar în Ucraina, folosirea armelor chimice sau biologice.

Putin ar putea folosi arme chimice şi biologice

"Putin susţine că Ucraina deţine arme biologice şi chimice. Acesta este un semn clar că are în vedere să le folosească, ambele categorii. A mai folosit arme chimice în trecut", a declarat Joe Biden, preşedintele SUA. În timp ce Putin pretinde că urmăreşte, între altele, "denazificarea" Ucrainei, bombardamentele au ucis, la Harkov, un supravieţuitor al Holocaustului nazist. În vârstă de 96 de ani, Boris Romancenko trecuse prin mai multe lagăre de concentrare, între care cel de la Buchenwald. "A supravieţuit convoaielor morţii, create de Hitler. Dar a fost ucis de un proiectil rusesc care a lovit un bloc obişnuit de locuinţe din Harkov", a declarat Volodimir Zelenski.

Armata rusă a reuşit să ocupe un teritoriu mai extins doar în sudul Ucrainei dar şi aici, localnicii refuză să se supună. La Kherson, soldaţii ruşi au recurs la gaze lacrimogene, grenade de şoc şi în cele din urmă la focuri de armă cu muniţie de război pentru a pune capăt unui miting de protest. Cel puţin o persoană a fost grav rănită. Preşedintele Zelenski i-a elogiat pe manifestanţii de la Kherson şi pe toţi cei ce luptă împotriva invadatorilor.

El a cerut din nou să se întâlnească, faţă în faţă, cu Vladimir Putin, considerând că numai astfel se poate pune capăt războiului. Kremlinul a respins, însă, ideea unei asemenea întâlniri pe motiv că, mai întâi, ar trebui să se ajungă la un plan de pace acceptat de ambele părţi. Negociatorii ucraineni spun că poziţia Moscovei s-a mai temperat, în urma rezistenţei întâmpinate pe câmpul de luptă, dar un compromis ar putea fi atins abia peste câteva săptămâni. Iar Zelenski precizează că orice asemenea compromis va trebui aprobat printr-un referendum. Discuţiile vor continua, dar Kremlinul a subliniat că nu poate fi vorba de o încetare a focului.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰