Ucraina trimite noi trupe în Kursk pentru a face faţă contraofensivei ruse. Armata rusă încearcă să închidă şi ultimul coridor de evacuare

"Am luat decizia de a consolida gruparea noastră cu forţele şi mijloacele necesare, inclusiv în ceea ce priveşte războiul electronic şi componentele fără pilot", adică drone, a scris generalul Sîrski pe Facebook. Rusia a revendicat în ultimele zile recâştigarea mai multor localităţi în Kursk şi de asemenea ocuparea unui sat în provincia ucraineană vecină Sumî. Situaţia trupelor ucrainene din Kursk s-a înrăutăţit accelerat săptămâna trecută, o serie de analişti şi bloggeri militari avertizând că o parte semnificativă a grupării de forţe ucrainene riscă să fie încercuită acolo de trupele ruse.

Armata rusă încearcă să închidă şi ultimul coridor de acces

Potrivit hărţilor de front publicate vineri de platforma ucraineană de analiză militară DeepState, circa două treimi din trupele ucrainene din regiunea Kursk erau aproape încercuite de trupele ruse. Această grupare semi-încercuită mai putea avea o comunicare cu efectivele armatei ucrainene dislocate în apropierea graniţei doar pe un coridor terestru cu o lungime de circa un kilometru şi o lăţime de sub 500 de metri, în timp ce armata rusă încerca să taie şi acest coridor.

Totuşi, comandantul-şef al armatei ucrainene a susţinut luni că acest risc a fost între timp îndepărtat şi că situaţia la graniţa dintre Ucraina şi Rusia este "sub control". "În prezent, nu există nicio ameninţare de încercuire a unităţilor noastre din regiunea Kursk", a spus generalul Oleksandr Sîrski.

În schimb, el pare să recunoască faptul că trupele ucrainene pierd teren în Kursk, afirmând că "unităţile iau măsuri adecvate pentru a manevra către linii defensive mai avantajoase", o expresie folosită de obicei atât de armata rusă, cât şi de cea ucraineană pentru a semnala o retragere.

În ofensiva lansată pe 6 august în provincia rusă de graniţă Kursk trupele ucrainene au ocupat iniţial o suprafaţă de aproximativ 1.300 de km pătraţi, profitând de desfăşurarea slabă a armatei ruse acolo. În timp ce armata ucraineană a angajat în această operaţiune unele dintre cele mai bune unităţi ale sale, numeroşi soldaţi ruşi tineri recruţi au fost luaţi uşor prizonieri în ziua atacului.

În urma acţiunilor contraofensive ruseşti, susţinute şi de soldaţi nord-coreeni, care au suferit pierderi grele, la începutul lunii martie armata ucraineană mai controla în Kursk doar aproximativ o treime din teritoriul iniţial, care între timp s-a redus şi mai mult, o analiză a platformei DeepState estimând la circa 289 de kilometri pătraţi suprafaţa rămasă sub controlul trupelor ucrainene în această provincie rusă.

Un obiectiv al acestei incursiuni ucrainene a fost să forţeze Rusia să diminueze presiunea pe frontul din estul Ucrainei, însă armata rusă şi-a continuat înaintarea pe acest front. Pe de altă parte, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski consideră teritoriul ocupat în Kursk drept o posibilă monedă de schimb, în timp ce creşte presiunea din partea preşedintelui american Donald Trump pentru o încetare a focului şi încheierea ulterioară a unui acord de pace.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰