Video Vladimir Putin, despre extinderea NATO spre Est: Dacă Ucraina s-ar alătura, rachetele Alianţei pot ajunge la Moscova în 7-10 minute

Din mijlocul bazei militare americane din Suffolk, preşedintele SUA a anunţat că nu va ceda la presiunile Rusiei, la întrevederea cu Vladimir Putin. Cei doi vor discuta, miercuri, la Geneva despre scutul de la Deveselu, unde sunt 24 de proiectile şi care e capabil să distrugă rachetele balistice venite din afara spaţiului euroatlantic, inclusiv din Rusia. Dacă pentru securitatea NATO este principalul atuu pe flancul estic, pentru Kremlin reprezintă o ameninţare. 

Vladimir Putin, preşedintele Rusiei: Când Polonia şi România au devenit state membre NATO, americanii le-au convins uşor să găzduiască sisteme de apărare antirachetă pe teritoriul lor. Dar lansatoarele acestor sisteme pot fi folosite pentru a ataca până în centrul Rusiei, inclusiv în Moscova. Doar 15 minute le-ar lua rachetelor să ajungă în Moscova. 

Joe Biden, preşedintele SUA: Dacă Rusia caută să ameninţe Statele Unite, vom răspunde. Mereu ne vom apăra ţara, instituţiile, oamenii şi aliaţii! 

Vezi și

Preşedintele rus a acordat un interviu săptămâna aceasta despre ce ar însemna dacă Ucraina s-ar alătura NATO, subliniind că extinderea NATO spre Est reprezintă pentru Rusia o "linie roşie", unii dintre experţii independenţi ruşi considerând că respectivele afirmaţii au fost adresate nu Kievului, ci preşedintelui american Joe Biden, potrivit AGERPRES.

"Să ne imaginăm că Ucraina devine membră a NATO. Timpul de zbor al rachetelor Alianţei de la Harkov, să zicem, sau din Dnepropetrovsk până în partea centrală a Rusiei, la Moscova, se va reduce la 7-10 minute. Este sau nu o linie roşie pentru noi? Pentru ca acest interval de zbor să fie redus la 7-10 minute, ar trebui ca noi să ne instalăm rachetele la graniţa de sud a Canadei sau la graniţa de nord a Mexicului. Credeţi că aceasta va fi sau nu atunci o linie roşie pentru SUA?", a declarat Putin.

De asemenea, preşedintele rus a adăugat că cel puţin 50% dintre ucraineni nu vor ca ţara lor să adere la NATO. "Aceştia sunt oameni deştepţi. Vorbesc fără nici o ironie. Nu pentru că alţii sunt proşti, ci pentru că ei înţeleg că nu vor să fie în prima linie, nu vor să fie monedă de schimb şi carne de tun". Însă datele par să îl contrazică, potrivit unui sondaj realizat de agenţia de presă Interfax-Ukraina: 64% dintre oameni susţin aderarea Ucrainei la NATO, dintre care 43% se pronunţă fără echivoc, iar alţi 21% mai degrabă susţin decât nu susţin. În jur de 7% mai degrabă nu susţin integrarea, 12% nu susţin deloc, iar 12% nu au o opinie cu privire la acest subiect. 

Acţiunile agresive ale Rusiei în Est şi la Marea Neagră, pe agenda discuţiilor

Înainte de întâlnirea cu Vladimir Putin, preşedintele Joe Biden pregăteşte terenul pentru negocierilor cu aliaţii, la primul summit NATO din pandemie. În centrul discuţiilor de luni vor fi ameninţările şi provocările cu care se confruntă alianţa, mai exact acţiunile agresive ale Rusiei în Est şi la Marea Neagră. Atunci va fi prezentat şi noul plan de apărare a alianţei. La discuţii vor fi şi preşedintele Klaus Iohannis, ministrul de externe şi ministrul apărării. 

Klaus Iohannis, preşedintele României: Am pledat – inclusiv în discuţia cu Președintele Biden – pentru o creștere a prezenței militare aliate, inclusiv a Statelor Unite ale Americii, în România și pe Flancul Estic.

În timpul pandemiei, tensiunile dintre NATO şi Rusia au fost amplificate de exerciţiile militare desfăşurate la graniţele dintre cele două teritorii. În urmă cu o lună, a avut loc în România cel mai mare exerciţiu NATO din ultimii 25 de ani, în Buzau şi în Constanţa. Atunci, aproximativ o mie de paraşutiști americani, polonezi, olandezi, germani şi români au simulat o invazie a unui teritoriu inamic pe baza aeriană Boboc. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰